Jurnalism cetatenesc

Calendarul zilei: Istoria zilei de 18 iulie

Dana Lepădatu
17 iul 2017 785 vizualizări

Se împlinesc 79 de ani de la moartea reginei Maria a României

În 1938  a murit Regina Maria, soția lui Ferdinand I, regele României. Maria a României a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană, devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria.
 

 

Istoria romanilor

Testamentul Reginei Maria

Ţării mele şi Poporului meu,

Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul

Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din

marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă

încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.

Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi

neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat

o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început

n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini.

Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este

calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una

cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie

şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare:

bucuria ori durerea? – cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a

fost durerea. Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după

moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti

deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost

puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte

răbdătoare.

Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte

şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu

călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra

vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre.

Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile

mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit “Mama tuturor” şi aş

vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită

în clipele de durere sau pericol. A venit mai târziu o vreme când m-aţi

negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, şi v-am iubit

mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele

când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată. Atât timp am fost în

mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te

părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său. Eu am ajuns

la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau

să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele,

frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am

cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei

soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată,

fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni,

să fii cinstită, iubită şi pricepută.

Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…

Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luam uneori

seamă la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să

trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar

dori. Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te ca la

una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să

fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea

iubitoare ca să judece. N-am nici o avuţie să vă las, ceiace cu atâta

mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele

locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase iţi vor

aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de dragostea ce ţi-am

dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez. Am redeşteptat la o viaţă

nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juva ( Balcicul ) a fost

locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr, şi

fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aşi putea tălmăci

vreodată, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă

şi aşezată la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea mării.

Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele

Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile

bisericii ce am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit

la inima mea încât moartă chiar, aşi dori să mai poată veni la ea

dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Vreau să

odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul

florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau

să fie un loc de jale ci dinpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când

eram în viaţă. Încredinţez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind

muritori pot greşi, dar inimile lor calde aşa cum a fost a mea: iubiţii

şi fiţi folositori unul altuia căci aşa trebuie să fie. Şi acum vă zic

rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn:

dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi că

te binecuvântez cu ultima mea suflare.

Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest

testament ultimele mele voinţe. Binecuvântez Ţara, pe copiii şi nepoţiii

mei. Rog pe copii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu

este o călăuză în fericire şi mângâere în suferinţă. Îi rog să fie

uniţi, să susţie Ţara şi să se susţie între ei. Îi mai rog să se supuie

fără discordii ultimelor mele voinţe. Iubirea mea de Mamă pentru ei,

este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea

unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii.( …

) Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Ţări în semn de

dragoste necurmată ce i-am purtat şi pe care o las izvor nesecat

moştenitorilor mei. Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică

mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele

meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi, ca amintire a

zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui războiu pentru

întregirea neamului. Resimt o vie întristare că modesta mea avere,

datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand, şi redusă

încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş

dori. Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. Rog pe cei cărora

involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău

nimănui. ( … )

Acest testament a fost făcut scris, datat şi semnat cu mâna mea la Tenka – Juvah, Balcic, astăzi Joi 29 iunie 1933.

sursa; Istoria romanilor

Alte evenimente care au marcat ziua de 18 iulie

586 î.Hr.: Ierusalimul a fost cucerit de Nabucodonosor al II-lea.

64: Roma a fost cuprinsă de un incendiu de proporții. Împăratul Nero s-a folosit de acest eveniment pentru a începe persecuția asupra creștinilor. Printre victimele persecuției se numără și Sfinții Petru și Pavel, care au fost uciși prin anul 66. Pe locul rămas liber după incediu a fost construită Domus Aurea, introdusă în 1980 pe lista monumentelor din patrimoniul umanității.

1610: A murit Caravaggio, artist italian (n. 1573) Michelangelo Merisi da Caravaggio (n. 29 septembrie 1571), numit după orașul său natal Caravaggio, lângă Milano, a fost un pictor italian considerat precursor al stilului baroc, indiscutabil unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii. 

1711: Marea confruntare de la Stănilești dintre forțele ruso–române, conduse de țarul Petru I al Rusiei și de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, și cele otomane. Victoria turcilor l-a obligat pe Cantemir să–și părăsească tronul și să se refugieze în Rusia, unde a devenit consilierul țarului.

1817: A murit Jane Austen, scriitoare engleză (n. 1775). Jane Austen a fost o romancieră engleză realistă, din perioada romantică pre-victoriană. Austen a devenit cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes.

1868: S-a născut  Miron Cristea (Elie Cristea) (d. 1939), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, prim-ministru al României (1938-1939). 

1898: Marie și Pierre Curie au anunțat descoperirea unui nou element și au propus să se numească poloniu. Poloniul este elementul chimic cu numărul atomic 84 în tabelul periodic al elementelor, cu simbolul chimic Po. Este un element radioactiv, care emite radiații alfa.

1918: S-a născut  Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Republicii Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel (d. 2013). Adversar al apartheidului, a fost primul președinte al Africii de Sud ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ și cu participare multirasială. Guvernarea lui Mandela s-a axat pe dezmembrarea moștenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituționalizat, a sărăciei și a inegalității și promovarea reconcilierii rasiale.

1925: Adolf Hitler a publicat manifestul său personal, intitulat Mein Kampf. (în română „Lupta mea”) Mein Kampf este o operă autobiografică, dar și o platformă program a nazismului. Cuprinde, printre altele, unele „soluții” la problema evreiască. Mein Kampf a reprezentat și încă reprezintă, pentru naziștii și neo-naziștii din al Doilea Război Mondial și de azi, bazele național-socialismului.

1942: Al Doilea Război Mondial: Statele Unite declară război Ungariei, Bulgariei și României.

1980: India devine cea de-a șasea țară care lansează o rachetă și un satelit în spațiu.

2007: Un Airbus A320, al companiei TAM, s-a lovit de o clădire a aeroportului Congonhas din Sao Paulo, incident în urma căruia au murit 200 de oameni.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.