Jurnalism cetatenesc

Calendarul zilei: Istoria zilei de 16 octombrie

Ziarul de Vrancea
16 oct 2020 1508 vizualizări

16 octombrie este a 289-a zi a calendarului gregorian și a 290-a zi în anii bisecți

1978: Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, devenind primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani

Evenimente

    1978: Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, devenind primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani.

    1384: Hedviga de Anjou este încoronată rege al Poloniei deși este femeie.

    1793: Maria Antoaneta, soția lui Ludovic XVI al Franței este ghilotinată, sub acuzația de trădare.

    1813: Cea de a șasea coaliție l-a atacat pe Napoleon la bătălia de la Leipzig, cea mai mare înfruntare din războaiele napoleoniene, în care au fost implicați peste 500.000 de soldați.

    1834: Un puternic incediu izbucnește la Palatul Westminster, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția va avea să dureze aproape 40 de ani.

    1843: William Rowan Hamilton a scris pentru prima oară formula fundamentală pentru cuaternioni pe marginea podului Broom din Dublin, Irlanda.

    1905: În urma adoptării Legii Curzon, Bengalul este împărțit în două provincii, pe criterii religioase: Bengalul de Vest (hindus) și Bengalul de Est (musulman).

    1919: Este sfințită Bazilica Sacré-Cœur din Paris, construită în perioada 1875-1914

    1945: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

    1946: Inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați.

    1964: China a detonat prima bombă nucleară.

    1967: NATO a inaugurat cartierul general de la Bruxelles

    1978: Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, devenind primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani.

    1993: România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă.

    1998: Fostul dictator chilian Augusto Pinochet este arestat la Londra în baza unui mandat prin care s-a solicitat extrădarea sa în baza acuzațiilor de crimă.

    2004: Radio3Net devine primul radio românesc care emite exclusiv pe internet.

    2005: Papa Benedict al XVI-lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalității, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1.

    2012: Doi români au furat, în două minute, 7 tablouri (picturi în ulei și acuarele) de la muzeul Kunsthal din Roterdam în valoare estimată de 18 milioane de euro; pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin.

Nașteri

1708: Albrecht von Haller, poet elvețian (d. 1777)

    1751: Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt, a doua soție a regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (d. 1805)

    1752: Adolph Knigge, scriitor german (d. 1796)

    1801: Joseph Jelačić, general imperial austriac, ban al Croației (d. 1859)

    1803: Robert Stephenson, inginer britanic

    1827: Arnold Böcklin, pictor elvețian

    1854: Oscar Wilde, scriitor irlandez (d. 1900)

    1863: Austen Chamberlain, om politic britanic, laureat Nobel

    1875: Prințesa Kaʻiulani, prințesă moștenitoare a insulelor Hawaiene (d. 1899)

    1885: Gheorghe Ionescu-Sisești, agronom român, membru al Academiei Române (d. 1955)

    1886: David Ben-Gurion, primul prim-ministru al Israelului

    1888: Eugene O'Neill, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (d.1953)

    1897: Alexandru Proca, fizician român, membru al Academiei Române (d. 1967)

    1906: Dino Buzzati, scriitor italian (d. 1972)

    1908: Enver Hoxha, om politic albanez

    1920: Mateiu Dogan, politolog și sociolog francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române (d. 2010)

    1925: Angela Lansbury, actriță britanică

    1927: Günter Grass, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (d. 2015)

    1929: Fernanda Montenegro, actriță braziliană

    1934: Peter Ashdown, pilot britanic

    1939: Péter Jecza, sculptor român (d. 2009)

    1940: Valentin Timaru, compozitor și muzicolog român

    1942: Marin Tufan, fotbalist român

    1954: Corinna Harfouch, actriță germană

    1958: Tim Robbins, actor american

    1965: Mihai Cosma, muzicolog și jurnalist român

    1971: Michael von der Heide, cântăreț elvețian

    1974: Aurela Gaçe, cântăreață albaneză

    1977: John Mayer, muzician american și textier

    1983: Cristian Ianu, fotbalist român

    1984: Roberto Hilbert, fotbalist german

    1985: Verena Sailer, sprinteră germană

    1983: Loreen, cântăreață și producătoare suedeză de muzică pop

    1984: Shayne Ward, interpret britanic

    1990: Jóhanna Guðrún Jónsdóttir, cântăreață islandeză

    1991: John und Edward Grimes, duet irlandez

Decese

    1553: Lucas Cranach cel Bătrân, pictor german (n. 1472)

    1591: Papa Grigore al XIV-lea (n. 1535)

    1791: Grigori Potiomkin, general rus și om de stat (n. 1739)

    1793: Maria Antoaneta, regină a Franței, soția regelui Ludovic al XVI-lea al Franței (n. 1755)

    1793: John Hunter, chirurg scoțian (n. 1728)

    1796: Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei (n. 1726)

    1935: Constantin I. Nottara, actor, fost societar și regizor la Teatrul Național din București (n. 1859)

    1946: Hans Frank, avocat german, guvernator general al Poloniei ocupate (n. 1900)

    1946: Wilhelm Frick, avocat german, ministru de interne în Germania Nazistă și protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei (n. 1876)

    1946: Alfred Jodl, general german, șeful Statului Major al Înaltului Comandament al Wehrmachtului (n. 1890)

    1946: Ernst Kaltenbrunner, ofițer austriac SS (n. 1903)

    1946: Wilhelm Keitel, feldmareșal german din Al Doilea Război Mondial (n. 1882)

    1946: Alfred Rosenberg, ideolog nazist (n. 1893)

    1946: Julius Streicher, propagandist german, fondatorul săptămânalului Der Stürmer (n. 1885)

    1946: Arthur Seyss-Inquart, avocat și politician austriac (n. 1892)

    1946: Joachim von Ribbentrop, politician german (n. 1893)

    1962: Prințesa Elena a Serbiei (n. 1884)

    2002: Ileana Berlogea, istoric literar și teatrolog (n. 1931)

    2007: Toše Proeski, cântăreț macedonian (n. 1981)

    2014: John Spencer-Churchill, al 11-lea Duce de Marlborough (n. 1926)

2019: Alexandru Lazăr, actor și critic român de film (n. 1933)


De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.