Calendarul zilei: Istoria zilei de 11 septembrie
11 septembrie este a 254-a zi a calendarului gregorian și a 255-a zi în anii bisecți. Mai sunt 111 de zile până la sfârșitul anului.
2001: 2.996 de oameni aveau să își piardă viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA. Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
Evenimente
2001: 2.996 de oameni aveau să își piardă viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA. Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
1649: A luat sfârșit asediul Droghedei, armata parlamentaristă a lui Oliver Cromwell intrând în oraș și executând garnizoana acestuia.
1709: Bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole.
1792: În timp ce regele Ludovic al XVI-lea al Franței și familia sa erau închiși în Tour du Temple în timpul Revoluției franceze, diamantul "Speranța" este furat împreună cu alte bijuterii ale coroanei franceze de un grup de șase hoți care au intrat în depozitul regal, Hôtel du Garde-Meuble de la Couronne. Ulterior, mai multe bijuterii au fost recuperate însă diamantul albastrul francez nu.[1] În 1839 a apărut în catalogul unei colecții de bijuterii deținute de o familie bancară londoneză.
1851: Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.
1853: Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.
1873: În Sankt Petersburg pe strada Odesei sunt aprinse primele lămpi electrice.
1878: Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație; prima legație a României în străinătate. Ion Bălăceanu devine primul ambasador român în străinătate.
1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar” sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
1944: Ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat.
1945: Între 11 septembrie - 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din 'Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.
1973: O lovitură de stat din Chile condusă de generalul Augusto Pinochet îl răsturnă de la putere pe președintele ales democratic, Salvador Allende. Pinochet exercită puterea dictatorială până la eliminarea sa printr-un referendum în 1988, rămânând la putere până în 1990.
1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu în Ungaria să se refugieze în RFG.
1991: George W. Bush Senior a anunțat existența Noii Ordini Mondiale (engleză New World Order).
2001: 2.996 de oameni aveau să își piardă viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA. Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
2007: Rusia testează cea mai mare armă convențională existentă vreodată, denumită Tatăl tuturor bombelor.
2009: Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al Republicii Moldova.
Nașteri
1476: Louise de Savoia, mama regelui Francisc I al Franței, regentă a Franței (d. 1531)
1522: Ulisse Aldrovandi, naturalist italian (d. 1605)
1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
1611: Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne, mareșal al Franței (d. 1675)
1656: Ulrica Eleonora a Danemarcei, soția regelui Frederic al III-lea al Danemarcei (d. 1693)
1751: Charlotte de Saxa-Meiningen, ducesă de Saxa-Gotha-Altenburg (d. 1827)
1771: Mungo Park, explorator scoțian (d. 1806)
1798: Franz Ernst Neumann, fizician și matematician german (d. 1895)
1816: Carl Zeiss, inginer mecanic german, creatorul instrumentului optic (d. 1888)
1822: Marea Ducesă Olga Nikolaevna, soția regelui Karl de Württemberg (d. 1892)
1853: Katharina Schratt, actriță austriacă și metresa lui Franz Joseph al Austriei (d. 1940)
1861: Juhani Aho, scriitor finlandez (d. 1921)
1861: Erich von Falkenhayn, șef al statului major german în primul război mondial (d. 1922)
1877: Felix Edmundovici Dzerjinski, revoluționar și om de stat polonezo-rus (d. 1926)
1885: D. H. Lawrence, poet, eseist englez (d. 1930)
1916: Knut Kolsrud, etnolog norvegian (d. 1989)
1903: Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog și compozitor german (d. 1969)
1917: Ferdinand Marcos, politician filipinez, al 10-lea președinte al Filipine (d. 1989)
1924: Ion Rotaru, critic și istoric literar român (d. 2006)
1928: Vsevolod Larionov, actor rus de teatru și film
1939: Josef Jakob, handbalist născut în România
1945: Franz Beckenbauer, fotbalist, antrenor, manager german
1947: Alexa Visarion, regizor și scenarist român
1952: Cornel Știrbeț, politician român
1957: Tiberiu Toró, politician român
1967: Adriana Săftoiu, politician român
1970: Dan Motreanu, politician român
1971: Nicoleta Grasu, aruncătoare de disc română
1987: Kaori Matsumoto, judoka japoneză
1968: Slaven Bilić, fotbalist și antrenor croat de fotbal
1970: Fanny Cadeo, actriță și fotomodel italian
1970: Taraji P. Henson, actriță și cântăreață americană
1970: Dan Motreanu, politician român
1971: Nicoleta Grasu, aruncătoare de disc română
1976: Tomáš Enge, pilot ceh de curse
1977: Ludacris, rapper și actor american
1979: Éric Abidal, fotbalist francez
1982: Svetlana Tihanovskaia, activistă din Belarus
1984: Carlos Cardoso, fotbalist brazilian
1987: Kaori Matsumoto, judoka japoneză
1991: Jordan Ayew, fotbalist ghanez
Decese
1063: Béla I al Ungariei (n. 1016)
1349: Bonna de Boemia, ducesă consort de Normandia, contesă consort de Anjou și Maine (n. 1315)
1646: Odoardo Farnese, Duce de Parma (n. 1612)
1680: Împăratul Go-Mizunoo al Japoniei (n. 1596)
1733: François Couperin, compozitor francez (n. 1668)
1822: David Ricardo, economist englez (n. 1772)
1888: Domingo Faustino Sarmiento, politician argentinian, al 7-lea președinte al Argentinei (n. 1811)
1941: Cristian Racovski, comunist bulgar, de profesie medic, stabilit în România și în Rusia, politician și diplomat sovietic (n. 1873)
1947: Alice Keppel, metresă a regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit (n. 1868)
1971: Nikita Hrușciov, om politic rus, conducător al Partidului Comunist din fosta URSS, prim-ministru (n. 1894)
1982: Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor și ceramist cubanez (n. 1902)
1985: Ion Frunzetti, critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător român (n. 1918)
2003: John Ritter, actor american (n. 1948)
2011: Andy Whitfield, actor și model galez (n. 1972)
2017: Abdul Halim de Kedah, al 14-lea șef de stat al Malaeziei și al 27-lea sultan de Kedah (n. 1927)
2022: Florin Hidișan, fotbalist român (n. 1982)
2022: Javier Marías, scriitor spaniol (n. 1951)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
