Jurnalism cetatenesc

Basarabia - pământ românesc

Gheorghe Băeşu
1 iul 2021 1038 vizualizări
Gheorghe Băeșu
Gheorghe Băeșu

După epopeea de la Posada, în care armata ungară condusă de Carol Robert, venită cu motiv de pedepsire a celor care nu vroiau să se mai supună, în 1330 Basarab I  a slobozit cu oaste dinspre răsărit pentru cucerirea de noi teritorii, ajuns în zona Basarabiei de astăzi și văzând că nu i se opune nimeni, a cerut să vorbească cu mai marii oamenilor locului. A fost surprins de similitutidinea de limbă, datini, obiceiuri și religie, iar mai marii oamenilor au hotărât ca acest teritoriu să se numească Basarabia.

 Peste acest pământ au năvălit cazacii, rușii, turcii, care au prădat și au schinguit, dar basarabenii au rămas pe loc. Să amintim de venirea lui Dragoș, din Maramureș în Moldova, pentru pedepsirea lui Petru Aron, fiindcă a dat teritorii polonezilor pe gratis, în anul 1457, an la care Moldova a căpătat un nou domnitor pe Ștefan Vodă, care stăpânea un teritoriu de la Prut până la Siret, până în anul 1453, când în lupta de la Limnic împotriva Hanului Ciric, Han al tătarilor, Eminec frate al Hanului a fost luat prizonier. În sfatul domnesc, Ștefan Vodă a cerut părerea pârcălabilor și comandanților de oaste, ce pedeaspsă merită tătarul Eminec, care de altfel a fost și conducătorul expediției. Părerile au fost împărțite, însă pârcălabul Vlaicu și Luca Arbore au susținut eliberarea prizonierului cu următoarele cuvinte: ”Măria Ta, a fi generos înseamnă înțelepciune și putere, dreptate și noblețe, noi considerăm că eliberarea fratelui Hanului va fi de bun augur pentru a stabili relații bune și de a nu mai ne călca teritoriul”. La aceste vorbe, Ștefan cel Mare se adresează prizonierului: ”Ce căutați voi în sărăcia mea?” La care, Eminec, a spus: ”voi, românii, nu sunteți săraci, aveți pământuri mănoase, păduri, fânețe, creșteri de vite și un popor viteaz, noi suntem cei săraci, care trăim din pradă și murim pentru binele familiilor noastre.”

Încărcat cu daruri, Eminec se întoarce în tabăra cazacă și-i spune fratelui său: ”Mare Han și frate, nu am întâlnit până acum, un om atât de generos, atât de viteaz și înțelept și-ți propune ție prietenia în schimbul luptelor, pentru un comerț avantajos pentru ambele părți.” Surprins, Hanul, promite că teritoriul Basarabiei nu va mai fi călcat de cazaci atât timp cât el va fi în viață.

Stăpânind Chilia, Cetatea Veche, Cetatea Albă și Hotin, Ștefan cel Mare stabilea granițe cu rușii și ucrainienii pe râul Prut. Lupte s-au dat cu turcii, cu polonezii, care a culminat cu victoria de la Codrii Cosminului în 1458, împotriva polonezilor. Perioada 1457-1504, o domnie de 47 de ani, fapte de arme în apărarea pământului strămoșesc i-a făcut pe mai marii vremii să-l considere pe Ștefan Vodă – CEL MARE. Meșter în războaie, acolo unde era mai greu, el cu sabia lui din oțel de Genova de 25 kg, nimeni nu putea să o mânuiască, făcea ravagii printre dușmani. ”Câte războaie a purtat si câte lupte a câștigat, pentru fiecare a făcut mânăstiri și biserici”, spune Ioan Neculce. Dacă luăm în considerare bătăliile câștigate, înțelepciunea, puterea de concepție, generozitatea și vitejia marelui Ștefan, ”ar trebui ca neîntrecutul nostru domnitor să se numere nu numai ca cel mai mare român, dar şi ca unul din cele mai puternice genii ce a produs vreodată neamul omenesc”, spune Spiru Haret. Este ”apărătorul credinței creștine”, spune Papa de la Roma, Sixt al VI-lea, ”mare bărbat și de-ai noștri neînvins” îl descrie cronicarul turc Efendi. ”După judecata mea, el, Ștefan, este cel mai vrednic să i se încredințeze căpetenia a toată lumea” spune cronicarul polonez Dlugosz. ”Ștefan este foarte drept, iubit de supuși pentru clemența, justiția și bunătatea lui, bine construit la corp, viteaz, modest ca o domnișoară” scrie medicul elvețian Matei de Murano.  Istoricul rus Karamzin spune că turcii se temeau foarte tare de Ștefan și datorită falnicelor victorii obținute asupra armatelor turce, el și-a înscris numele în istoria marilor eroi: ”cu bărbăție și neclintit la nevoie, cu modestie la fericire, el stârnea mirarea împăraților și a popoarelor făcând fapte mari cu mijloace puține”.

 Acesta a fost marele Ștefan Vodă, domn al Moldovei, cu hotarele de la Siret până la Nistru. Epoca lui a trecut peste Moldova, drept urmare turcii, rușii, mongolii și tătarii au revenit din nou spre pradă și ca necazul să nu fie singurul, după 482 de ani de stăpânire românească, în anul 1812, Napoleon Bonaparte și Alexandru I, așa cum era de așteptat, Basarabia devine provincie rusească, sărăcia și subdezvoltarea s-au instalat în Basarabia. Oare basarabenii au uitat de marile deportări în Siberia, încărcați în vagoane de marfă, păziți de NKVD, 27.000 de activiști mobilizați pentru instruirea de tip bolșevic, iar orice om de bună credință era considerat dușman al poporului. 35.000 de oameni au luat drumul Siberiei, din care 11.380 copii, 14.000 femei, multe însărcinate.

Deportarea elitei basarabene a deschis drumul spre rusificarea rapidă a teritoriului, obligându-i să accepte regimul de ocupație, conceptul genocidului din Basarabia. Argumentul de impunere spre supunere a populației era făcut prin teroare și o diabolică și crudă schingiuire, amintindu-ne de cele peste 100 milioane de asasinate făcute de ruși. Falsificarea istoriei prin propagandă murdară, spălarea creierului și intimidarea oamenilor i-a făcut pe moldoveni nehotărâți spre ce drum să meargă. Cei care au fost duși spre gulașul rusesc nu s-au mai întors decât 180 de inși, viața care au dus-o acolo, muncă silită, foame, frig și bătăi, era regimul de viață al lor. Ați pierdut frați și surori, părinți și copii, ați primit sărăcie și frică, peste aceste motive să se facă înțelepți că așa nu se mai poate! Sărăcia s-a instalat peste Basarabia, cea mai mică pensie este de 100 dolari pe lună, după primul război mondial Basarabia devine din nou provincie românească, 12.04.1918, sora cea mică s-a intors la frații și surorile sale, la perioada de redresare economică și o agricultură productivă, dar în 1939 Stalin somează România să părăsească Iugoslavia și astfel devine din nou teritoriu rusesc, pestru scurtă vreme însă. În perioada 1942-1944 Basarabia devine din nou teritoriu românesc, iar după terminarea războiului, o politică rusofonă de tip snegur a declarat independența Basarbiei cu numele de Republica Moldova, nume ce trebuie corectat, de fapt teritoriul este Basarabia și nu Moldova. Acum Basarabia este cea mai săracă țară din Europa, cu cca 2200 dolari pe cap de locuitor, pensia medie este de 230 dolari lunar. Șansa de a scăpa de sărăcie este la îndemâna basarabenilor, ei nu vor intra niciodată în Uniunea Europeană față de starea în care se află, este o țară cu probleme de politică internă. Scăparea ar fi numai una - unirea cu România, cu intrare directă în Uniunea Europeană și sub protecția NATO.  80% din populația României vă așteaptă și nu uitați că 5000 de elevi și studenți învață în România gratuit. Regretații Vieru, Dimofte, Ciobotaru și Teodorovici, au fost portdrapelul Unirii. Dă-i, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! Toate acestea spre știința celor care vor să vină acasă și le urăm drum bun către patria mamă. (Gheorghe Băeșu)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.