Jurnalism cetatenesc

Astăzi începe săptămâna albă

Ziarul de Vrancea
11 feb 2018 840 vizualizări

Ce semnifică și ce trebuie respectat în perioada pregătitoare pentru Postul Paștelui

In perioada 12-18 februarie creştinii ortodocşi ţin

săptămâna albă, interval care îi pregăteşte pentru postul Paştelui, prin

faptul că se renunţă la carne, dar sunt zile în care se poate consuma

ouă, lapte, brânză şi peşte.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru

posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare sau

postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și

durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind,

astfel, și cel mai lung post.

Săptămâna Albă este o intrare treptată în Postul Mare, după ospețele din

„Câșlegii de Iarnă”, respectiv din perioada dintre Crăciun și Lăsatul

secului, când se fac petreceri, nunți etc. De asemenea, această

săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru

că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții

satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei

cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor,

s-au însurat deja cu mult mai înainte” (Marian, 1898, citat de Ion

Ghinoiu, 2002).

Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi

este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se

taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu

se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul. În Miercurea

albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să

te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită

sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar

nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la

pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc

ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care

se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca

insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii. Urmează

prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea

fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara,

pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt

ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. În Sâmbăta

albă se fac plăcinte și se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind

în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși

bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte,

pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.

Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de

pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămâna

albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De

asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te

speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză,

ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Mădălina Stoica, AMPress


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.