propunerii făcute de UNESCO şi care a fost preluată de Adunarea Generală

a ONU în 1997. Atunci, prin Rezoluţia A/RES/52/13, s-a definit cultura

păcii ca un set de valori, atitudini şi comportamente care resping

violenţa şi depun eforturi pentru prevenirea conflictelor prin abordarea

cauzelor lor profunde, potrivit site-ului un.org. ONU invită toate

statele membre să sărbătorească această zi în concordanţă cu cultura şi

obiceiurile locale, naţionale sau regionale, inclusiv prin activităţi

educaţionale şi de conştientizare a valorii relaţiilor de prietenie în

viaţa tuturor.

La baza adoptării acestei zile a stat şi Deceniul Internaţional de

promovare a unei culturi a non-violenţei şi a păcii pentru copiii lumii

2001-2010, adoptat prin Rezoluţia A/RES/53/25, din 1998, prin care

Adunarea Generală a recunoscut că un prejudiciu enorm şi multă suferinţă

sunt cauzate copiilor prin diferite forme de violenţă, subliniind

totodată că promovarea unei culturi a păcii şi a non-violenţei ar trebui

să fie transmisă copiilor prin educaţie, mai scrie sursa menţionată mai

sus.

Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei

şi importanţa prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa

fiinţelor umane din întreaga lume. E ziua în care, indiferent de etnie

şi de sex, se leagă conexiuni şi empatii. Deşi relaţiile de prietenie

pot fi diferite, relaţii între acelaşi sex, relaţii de prietenie între

mamă şi fiică, tată şi fiu, fiecare dintre ele trebuie sărbătorită. Unul

dintre obiectivele Zilei internaţionale a prieteniei este atragerea

tinerilor, inclusiv a viitorilor lideri, în activităţile comunitare

îndreptate spre acceptarea diferenţelor culturale.

Primul care a avut iniţiativa de a propune o zi a prieteniei a fost

afaceristul american Joyce Hall, cel care a lansat pe piaţă, în 1910,

cărţile poştale Hallmark. Data aleasă de el pentru această zi a fost 2

august, pentru a coincide cu sezonul vacanţelor, atunci când oamenii îşi

trimiteau mai des cărţi poştale. Iniţial primită cu entuziasm,

propunerea lui Hall şi-a pierdut considerabil din popularitate în anii

'30, motivul principal fiind acela că gestul de a trimite o carte

poştală cu mesaje de prietenie îşi pierduse semnificaţia originală,

devenind o obligaţie socială susţinută de promovarea comercială

agresivă.

O a doua iniţiativă în acest sens i-a aparţinut medicului Ramon Artemio

Bracho, din Paraguay, care a propus, în cadrul unei întâlniri cu

prietenii săi în 1958, data de 20 pentru Ziua mondială a prieteniei.

Nici propunerea lui Bracho nu a rezistat în timp, însă tot în Paraguay a

luat fiinţă fundaţia World Friendship Crusade, dedicată împrietenirii

tuturor oamenilor, indiferent de culoare, etnie sau religie.

La rândul său, Nane Annan, soţia fostului secretar-general al ONU, Kofi

Annan, a propus în 1998 ca simpaticul personaj de desene animate Winnie

the Pooh să devină ambasadorul ONU al prieteniei, fără a iniţia, însă,

demersurile pentru declararea de către ONU a unei zile dedicate

amiciţiei.

Unele ţări, deşi sărbătoresc Ziua prieteniei, o fac la alte date. De

exemplu, în Argentina şi Brazilia ziua dedicată prieteniei este 20

iulie, pe când în Finlanda şi Estonia această zi coincide cu cea a

Sfântului Valentin. În Peru, începând cu 2009, ''El Dia del Amigo'' are

loc în prima duminică a lunii iulie. AGERPRES/(Documentare - Horia

Plugaru, editor: Cristian Anghelache)