Jurnalism cetatenesc

Astazi este Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică)

Ziarul de Vrancea
7 sep 2018 852 vizualizări

Nașterea Maicii Domnului este o sărbătoare a bucuriei

Cele mai îndrăgite tradiții care aduc norocul în viața creștinilor

De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au

împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din

generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat

în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei,

deoarece înaintașii lor, care le-au împlinit, au fost mai sănătoși,

necazul a fugit din viața lor, norocul a poposit în casele lor și s-a

păstrat armonia în relațiile interumane.

În intervalul 7-9 septembrie viitoarele mame se roagă să nască ușor

În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub

denumirea de „zilele sacre” sau „cercurile Sfintei Mării”. De aceea,

femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi

Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana,  prăznuiţi în ziua de 9 septembrie,

pentru „dezlegare uşoară a pântecului”. La fiecare praznic, ”zilele

sacre” trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de  fapte bune. În

această zi se împart ofrande săracilor : struguri, nuci şi pâine

preparată în casă. Gospodarii împlinesc această tradiţie pentru ca în

familiile lor să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii

familiei să fie sănătoşi.

Ortodocșii cinstesc „Zilele sacre”prin rugăciune și fapte bune

În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban

și în cel rural, în egală măsură: În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o

candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe 

ocrotitoarea tututor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le

binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în

acest an.

În ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor

Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se

deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la

aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de

familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: "Să

vă trăiască!" şi "Casă de Piatră!"

 Pentru binele familiei se sfințesc ofrande la biserică

În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la

biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba

de sfinţire,  credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor

şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor,

armonie şi sănătate.

Pentru însănătoșire se respectă tradiţia „Cozonacul Maicii Domnului”

 Mai ales în Sudul ţării, se păstrează o veche tradiţie cunoscută sub

numele de „ Cozonacul Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii,

 persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi

stafide și să-l rumenească în cuptor. După aceea, bolnavul trebuie să

împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă

în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul  trebuie

să rostească un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai

gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi

sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui

pahar de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să

toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea

treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că

suferinzii se vindecă dacă ei îşi respectă jurământul.

 Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual

Mai ales în mediul rural, din moși-strămoși, se împlinește o  veche

tradiție care să-i apere pe copii de tot felul de accidente. De aceea,

în ziua praznicului de Sântămărie Mică,  mamele nu lasă pe foc o oală cu

mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii

de accidente casnice, de tot felul de necazuri, de arsuri şi de răceli.

Praznicul din data de 8 septembrie este pragul dintre două anotimpuri

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă

hotarul astronomic dintre vară și toamnă, deorece în această zi se

sfârşeşte vara şi toamna îşi anunţă prezenţa. Rândunelele pleacă spre

ţări mai calde, iar  şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de

schimbarea vremii, care se răceşte.

Gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole

Din ziua praznicului, în mediul rural, gospodarii se pregătesc pentru

începerea lucrările agricole de toamnă şi pentru culesul legumelor. În

același timp, în fiecare gospodărie se evaluează cât de bogată a fost

recolta obţinută în acest an. Tot acum se culeg ultimele plante şi

fructe de leac. Totodată, în ziua praznicului se mai împlinește un

obicei agrar:  de pe trunchiul ulmilor, gospodarii jupuiesc cojile, iar

fibrele sunt păstrate , deoarece în primăvară cu acestea se leagă

lăstarii viței de vie.

După praznicul Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă

 A doua zi, după praznicul Naşterii Maicii Domnului, începe semănatul

cerealelor: grâu, secară şi orz. Potrivit unei tradiţii locale,

respectate de sute de ani, în orice localitate în care lucrările

agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi

recolte bogate şi sporul se va aduna în casele tuturor gospodarilor.

 Credincioşii merg în pelerinaje

În ziua praznicului, mulţi credincioşi merg în pelerinaje la 

mănăstiri care găzduiesc icoane făcătoare de minuni. Printre aceste

lăcaşi de cult, venerate de pelerini, se numără şi Mănăstirea Dălhăuţi

din judeţul Vrancea. Sfântul lăcaş adăposteşte o icoană făcătoare de

minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de Maica Domnului

Anufiana , iar tradiţia spune că icoana a fost pictată  chiar de

Apostolul Luca.

O tradiţie care alungă ghinionul: nu se împlinesc treburi gospodărești

Mai ales în trecut, în mediul rural, se respecta cu strictețe o

tradiție prin care gospodarii credeau că alungă ghinionul şi boala:

gospodinele nu aprindeau focul în vatră în zilele de 7 și 8 septembrie.

În zilele noastre,  pentru a ţine departe de casă orice pagubă sau orice

necaz, în ziua praznicului gospodinele nu se ocupă de treburi

gospodăreşti: nu spală rufele și geamurile și nu mătură casa sau curtea

gospodăriei. 

Până la Sfântul Gheorghe, bărbaţii pun la păstrare pălăriile

În ziua praznicului, bărbaţii (din mediul rural mai ales), pun la

păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara

anului viitor, iar în locul pălăriei ei vor purta căciuli.        

Gospodinele sfințesc la biserică fructe de toamnă și bucate tradiționale

Din moși-strămoși se păstrează o datină :  în ziua praznicului, este

bine ca fiecare gospodină să sfinţească la biserică fructe de toamnă şi

bucate tradiţionale. După slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se

împart în biserică  săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în

familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.

Pentru sufletul rudelor decedate se împart struguri și prune

În fiecare an, în ziua praznicului gospodinele sfinţesc la biserică

struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie “de sufletul

morţilor”. Ofrandele sunt împărțite, pentru ca celor plecați la viața

veșnică să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea

cealaltă, bunătăţi din noua recoltă.

Credincioșii se roagă pentru împlinirea unei dorințe în biserici de hram

La sărbătoarea Sfintei Măria Mică , credincioșii care vor să li se

împlinească o dorință se roagă în biserici care poartă hramul Nașterea

Maicii Domnului. În Bucureşti există mai multe biserici care poartă

hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoane

făcătoare de minuni ale Precistei:


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.