Astăzi este
Ziua când a fost răpit Aldo Moro și executat după 55 de zile
În
dimineaţa zilei de 16 martie a anului 1978, Aldo Moro, primul ministru al
Italiei, pleca pe jos la serviciu, un obicei vechi de 15 ani şi mai
bine.
În drum spre birou, s-a oprit un sfert de oră la Biserica Sfîntul
Francisc de Assisi, Moro fiind un catolic practicant. Îngenuncheat în
faţa altarului, politicianul i-a cerut ajutor lui Dumnezeu, gîndindu-se
la planul său de salvare a ţării, sfîrtecată între o dreaptă gata să dea
lovitura de stat şi o puzderie de grupuri violente de stînga, abia
aşteptînd să se încaiere cu poliţia. La sfîrşitul lui 1969, 13 mii de
muncitori şi studenţi comunişti fuseseră arestaţi, apoi urmaseră zece
ani de haos, cu maşini incendiate, explozii, procurori şi judecători
asasinaţi, cu lupte de stradă, în care sîngele carabinierilor se
amesteca, la fel de roşu, cu al teroriştilor din Brigăzile Roşii. Mai
mult, apăruseră chiar teoreticieni ai haosului, precum profesorul
Antonio Negri, de la Universitatea din Padova, care teoretiza, pe urmele
unui Derrida, “destructurarea” statului italian şi a societăţii
capitaliste. “Tu cum ai lupta, Doamne, cu aceste idei ?” a întrebat
Moro, ridicînd ochii spre uriaşul Crist răstignit. “Tu, Omul Păcii,
mi-ai spune, desigur, să-l cooptez la guvernare pe liderul Partidului
Comunist. Poate se vor mai potoli cîinii războiului… Aşa m-am gîndit şi
eu. Facă-se Voia Ta! ”. Apoi s-a ridicat, şi-a făcut cruce şi a ieşit
din biserică. Îl aştepta escorta. Maşinile cu carabinieri au pornit,
însoţind limuzina premierului. Peste cîteva minute, trei Fiat-uri blocau
convoiul, cincizeci de terorişti, apăruţi de nicăieri, îi omorau pe
poliţişti şi politicianul era răpit. Au urmat 55 de zile de teroare, în
care statul italian n-a cedat la şantaj, refuzînd negocierile pentru
eliberarea ostaticului. Pe 9 mai 1978, cadavrul lui Moro a fost găsit în
portbagajul unui Fiat abandonat pe strada Caetani, la egală distanţă de
sediul Democraţiei Creştine şi al Partidului Comunist
.
By
Cristian Cocea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
De același autor
