Astazi este 21 decembrie
21 DECEMBRIE 1989, Revoluţia începe şi la Bucureşti. SUTE de crime, neelucidate după 28 de ani
În urmă cu 28 de ani, în Bucureşti izbucnea Revoluţia care a dus la căderea regimului
comunist. După o noapte de foc, Ceuşeascu fugea, puterea rămânând
scurtă vreme în mâinile poporului din stradă. Ce a urmat nu a fost
elucidat nici până astăzi, vinovaţi de sute de crime rămânând
nepedepsiţi.
ANALIZĂ: 21 decembrie - începutul Revoluţiei la Bucureşti. Sute de crime, neelucidate după 28 de ani
21 decembrie - Primii revoluţionari şi primii martiri în Capitală
Manifestaţiile începute la Timişoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns
la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes,
însoţite de o reprimare sângeroasă, dar şi de declararea oraşului liber
de comunism, în 20 decembrie 1989, şi-au găsit ecoul la Bucureşti în 21
decembrie.
Într-un discurs televizat, Ceauşescu, întors din Iran în 20 decembrie
1989, îi etichetează pe cei de la Timişoara drept duşmani ai revoluţiei
socialiste. Pentru a doua zi, convoacă o mare adunare populară menită să
exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat,
în faţa Comitetului Central. De la balconul CC, în vremea prânzului,
Ceauşescu se adresează mulţimii evocând realizările revoluţiei
socialiste şi ale "societăţii socialiste multilateral dezvoltate" din
România, însă reacţia mulţimii nu este cea aşteptată. Este aplaudat doar
în primele rânduri
La un moment dat se aude o explozie, despre care se ştie acum
că a fost provocată de un grup de timişoreni veniţi la Bucureşti, şi
mulţimea începe să se agite. "Alo! Alo! Alo! Tovarăşi, aşezaţi-vă
liniştiţi la locurile voastre!", încearcă Ceauşescu să îi potolească pe
oamenii care începuseră să se împrăştie, aruncând pe jos steagurile şi
pancartele cu lozinci. Încep în schimb să se audă alte lozinci, precum:
"Jos dictatorul!”, "Moarte criminalului!”, Noi suntem poporul, jos cu
dictatorul!”, "Jos Ceauşescu!“, "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“.
Imaginea lui Ceauşescu din acel moment - cu figura schimonosită de
mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva
cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - a fost transmisă în foarte scurt
timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea
transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză,
Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit
nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii
adunări populare din Capitală. Înainte de a se retrage în sediul CC,
Ceauşescu promite creşterea salariilor cu 100 de lei.
Între timp, participanţii la adunare se regrupaseră la Universitate. La
Intercontinental a fost improvizată o baricadă din mese şi scaune. Tot
mai mulţi oameni ies în stradă ocupând tot centrul Capitalei, din Piaţa
Rosetti până în Piaţa Mihail Kogălniceanu şi de la Romană până la
Unirii. Apar şi steagurile naţionale cu stema comunistă tăiată şi începe
să se cânte "Deşteaptă-te române", interzis în timpul regimului
comunist.
Ceauşescu cere mobilizarea tuturor forţelor armate pentru lichidarea
manifestaţiei. Spre seară începe represiunea, coordonată de ministrul
Apărării Naţionale Vasile Milea, care va dura până a doua zi. Sunt
detaşaţi soldaţi, tancuri, TAB-uri, ofiţeri ai Unităţii Speciale de
Lupta Antiteroristă (USLA) şi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine
civile. Se trăgea asupra mulţimii de pe clădiri, străzi laterale şi din
tancuri. Au fost oameni împuşcaţi, înjunghiaţi, striviţi de vehiculele
armatei. Alţii erau bătuţi şi reţinuţi de miliţieni, fiind duşi la
Jilava. Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopţii.
Măcelul a continuat până la 3.00 dimineaţa, când nu mai era nimeni pe
stradă. Caldarâmul a fost spălat de sânge de maşinile pompierilor şi
Salubrităţii. În acea noapte au fost omorâţi 49 de oameni, aproximativ
500 răniţi şi peste 1.000 reţinuţi şi duşi la Jilava.
(Mediafax)
