Jurnalism cetatenesc

Astăzi despre...

Ziarul de Vrancea
23 apr 2018 447 vizualizări

Calul troian - legenda unui "dar" periculos

In 24 aprilie 1184 i.Hr., grecii intra in Troia folosind un un gigantic cal de lemn, in urma unui plan creat de Ulise in timplul Razboiului Troian. Construit de Epeius la indrumarea zeitei Atena, calul troian a fost realizat in trei zile din lemn de corn luat dintr-o padure sacra a lui Apollo.

Calul nu a fost efectiv un "dar" pentru Troia, ci o ofranda, pe care grecii au scris "Grecii dedica aceasta ofranda zeitei Atena pentru intoarcerea lor acasa" dupa zece ani de asediu neintrerupt, dar fara nici o victorie.

Ideea lui Ulise era ca troienii vor musca momeala, vor lua calul de lemn ca un dar si il vor baga in cetate. Insa troienii nu isi imaginau ca in interiorul calului de lemn vor fi peste 30 de soldati greci. Cu cateva ore in urma, armata greaca arsese taberele si se imbarcase pe corabii parasind tarmul si indreptandu-se catre insula Tenedos.

Plecarea grecilor i-a bucurat pe troieni care, crezand ca razboiul s-a incheiat, s-au pregatit sa sarbatoreasca. Au luat calul in cetate considerandu-l a fi un trofeu din partea grecilor, deoarece calul era simbolul Troiei. Au fost, insa si voci care au avertizat troienii ca acest cal prevesteste ceva rau. Altii au propus sa arunce calul de pe stanci sau sa ii dea foc. Insa troienii chiar au distrus o parte din zidul de aparare pentru a face loc calului in cetate.

Casandra, fiica regelui troian Priam si a reginei Hecuba, s-a impotrivit aducerii calului in cetate, prevestind ce se va intampla, dar nimeni nu a crezut-o. Potrivit legendei, zeul Apollo s-a indragostit de ea si i-a promis sa ii ofere darul de a prezice viitorul daca ar accepta sa fie a lui. Casandra a acceptat targul, insa dupa ce a primit darul de la Apollo nu si-a mai tinut promisiunea. Atunci Apollo a blestemat-o, astfel incat nimeni nu credea in profetiile ei.

Preotul Laocoon a prevazut ca Troia va fi distrusa avertizandu-i pe troieni „Imi e frica de greci, in special de cei care vin cu daruri”. Insa in timp ce prevestea acest lucru, serpi uriasi trimisi de zeul Poseidon au iesit din mare si i-au devorat pe Laocoon si pe cei doi fii ai sai. Acest lucru i-a determinat pe Enea, fiul Afroditei, ginerele regelui Priam si pe insotitorii sai sa se retraga pe Muntele Ida, din apropierea Troiei.

Troienii au decis sa pastreze calul si au sarbatorit aproape pana la miezul noptii, cand s-au dus la culcare. Soldatii din cal condusi de Ulise, au iesit si au ucis garzile, deschizand portile cetatii pentru soldatii greci care in intunericul noptii se intorsesera inapoi cu corabiile pe mare. Aheii au intrat in oras si au inceput sa ucida populatia care dormea. Un mare masacru a urmat de noaptea pana dimineata.

In traditia greaca, calul troian este numit "Δούρειος Ἵππος", Doureios Hippos sau "Calul de lemn". Metaforic un "Cal Troian" are astazi semnificatia unui siretlic sau a unei strategii care face ca o potentiala tinta sa invite un dusman necunoscut intr-un spatiu securizat. Este deseori asociata cu un virus informatic prezentat ca folositor si inofensiv pentru a determina utilizatorul sa il instaleze si sa il foloseasca.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.