Jurnalism cetatenesc

Astazi despre Spiru Haret

Ziarul de Vrancea
16 dec 2018 597 vizualizări

A fost cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea

!7 decembrie 1912, la Bucuresti se stinge Spiru Haret, savant și omul politic liberal român, vicepreședinte al Academiei Române (n. 1851)

Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iași - d. 17 decembrie 1912, București) a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armenească,[1][2] renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.[3][4]

Biografie

A învățat la Dorohoi, Iași, apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a petrecut cinci ani din șapte ca intern.

La Sorbona a studiat matematica și fizica. Tot la Paris, a obținut un doctorat în filosofie, susținându-și teza Sur l'invariabilité des Grandes axes des orbites planétaires[5], în fața examinatorilor, între care Victor Puiseux. Teza sa a fost publicată în vol. XVIII al Annales de l'Observatoire de Paris. Spiru Haret a fost primul român care a obținut un doctorat la Paris.

Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, mecanica rațională , din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator , predând trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885. Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât geometria analitică.

Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.

Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale.

Din 1879 se face cunoscut drept "om al școlii", urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.

Casa Spiru Haret

Casa în care a locuit a fost distrusă în anul 2014.[6]

Imagini

Cinstirea lui Spiru Haret

Marcă poștală emisă în 1976, cu valoarea nominală de 20 de bani, cu portretul lui Spiru Haret

Astronomie

Un crater de impact de pe Lună a primit numele Haret.

Filatelie

Serviciile poștale ale României au pus în circulație o marcă poștală, în 1976, pentru sărbătorirea a 125 de ani de la nașterea lui Spiru Haret.comemorarea

Statui

Statuia lui Spiru Haret, din Piața Universității din București, executată în 1935 de sculptorul Ion Jalea din marmură de Carrara.

Un bust de bronzal lui Spiru Haret, realizat de sculptorul tulcean Vasile N. Chiriachide, a fost ridicat la Tulcea.

Un bust al lui Siru Haret a fost ridicat în față Colegiului Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava.

Nume de sat

Un sat din județul Brăila îi poartă numele: Spiru Haret

Note

  1. ^ „DOBRUDJAN CONTRIBUTIONS TO THE DEVELOPMENT OF CONTEMPORARY ARMENOLOGY - PDF”, Docplayer.net, accesat în 16 octombrie 2018
  2. ^ Marga-Rita Popeli-Tatu, Înfruntând destinul [1], Editura Paco, стр 89 (272)
  3. ^ Spiritul haretian în cultura română
  4. ^ Elemente de biografie
  5. ^ Titlul în română: „Despre invariabilitatea Axelor Mari ale orbitelor planetare”.
  6. ^ „În atenția parchetului general: Casa lui Spiru Haret, monument istoric, se demolează sub ochii noștri”, România Curată, accesat în 15 aprilie 2014

Bibliografie

Lectură suplimentară

Legături externe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 
 
 
   
   
   
   
   
   
   
 
   
   
   
 
 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.