Jurnalism cetatenesc

Astazi despre Roman Polanski

Ziarul de Vrancea
17 aug 2018 273 vizualizări

Roman Polanski (născut Rajmund Roman Thierry Polański, 18 august 1933, Paris) este un regizor, producător de filme, actor și scenarist cu dublă cetățenie: poloneză și franceză.

S-a născut ca Rajmund Roman Liebling, fiul lui Ryszard Liebling și al lui Bula (născută Katz-Przedborska). În 1937 familia sa se întoarce în Polonia, la Cracovia, unde rămân până la începutul celui de al doilea război mondial. Din cauza originilor evreiești, familia sa este închisă în Ghetoul de la Cracovia. Tatăl său va supraviețuii, dar mama sa este ucisă în lagărul de la Auschwitz-Birkenau. Roman reușește să scape din ghetou și trăiește ascuns pe tot parcursul războiului. Primele filme le realizează în Polonia comunistă dar în anii 1960 emigrează în Franța. Recunoscut pentru talentul său, realizează mai multe producții hollywoodiene, dar în 1979 fuge din Statele Unite și se stabilește definitiv în Franța, fiind acuzat într-un proces de viol al unei minore. A fost căsătorit de 3 ori și are 2 copii.

Primele lui scurtmetraje au fost "Doi bărbați și un dulap" (1958) și "Mamifere" (1962), unde a arătat umorul lui "negru" și interesul pentru relațile umane bizare. Debutul în lungmetraj este marcat de pelicula "Cuțitul în apă" (1962), unul din primele filme poloneze de după război care nu a fost asociat cu tema războiului. Acesta a fost, de asemenea, și primul film din Polonia care a obținut o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun film străin. Fiind deja un regizor cunoscut, a părăsit Polonia pentru Franța, unde s-a împrietenit cu tânărul scenarist Gerard Brach, devenind astfel, pentru foarte mult timp, colaboratori. Următoarele două filme, Repulsie (1965) și Fundătura (1966), au fost produse în Anglia și au câștigat argintul, respectiv aurul la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. În 1968, Polanski a plecat la Hollywood, unde părea să aibă o carieră promițătoare, dar a trebuit să fugă din Statele Unite ale Americii pentru a evita închisoarea, fiind condamnat pentru violarea unei minore. Filmele sale din anii 1980 și 1990 nu mai se apropie de "operele" sale anterioare. Gheața a spart-o filmul Pianistul (2002) pentru care a luat și Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. Rămâne în atenția criticii și a iubitorilor de filme cu producția nominalizată la Cannes pentru Palm D'Or: Venus în blană realizată în 2013.

Filmografie

Regizor

An Film Nominalizări la Oscar Oscar-uri câștigate
1955 Zaczarowany rower (cunoscut și ca Bicycle)    
1957 Morderstwo (cunoscut și ca A Murderer)    
Uśmiech zębiczny (cunoscut și ca A Toothful Smile)    
Rozbijemy zabawę (cunoscut și ca Break Up the Dance)    
1958 Dwaj ludzie z szafą (cunoscut și ca Two Men and a Wardrobe)    
1959 Lampa    
Gdy spadają anioły (cunoscut și ca When Angels Fall)    
1961 Le Gros et le maigre (cunoscut și ca The Fat and the Lean)    
Ssaki (cunoscut și ca Mammals)    
1962 Nóż w wodzie (cunoscut și ca Knife in the Water) 1  
1964 Les plus belles escroqueries du monde —segmentul: "La rivière de diamants"    
1965 Repulsion*    
1966 Cul-de-sac    
1967 The Fearless Vampire Killers or: Pardon Me, Madam, but Your Teeth Are in My Neck (cunoscut și ca Dance of the Vampires)    
1968 Rosemary's Baby* 2 1
1971 Macbeth    
1972 Weekend of a Champion    
1972 What? (cunoscut și ca Diary of Forbidden Dreams)    
1974 Chinatown 11 1
1976 Le Locataire (cunoscut și ca The Tenant)*    
1979 Tess 6 3
1986 Pirates 1  
1988 Frantic    
1992 Bitter Moon    
1994 Death and the Maiden    
1999 The Ninth Gate    
2002 Pianistul 7 3
2005 Oliver Twist    
2007 To Each His Own Cinema (segmentul Cinéma erotique)    
2010 The Ghost Writer    
2011 Carnage    
2012 A Therapy (film scurt pentru Prada)    
2013 Venus in Fur    

*Aceste filme fac parte din 'Trilogia Apartmentul'.[2]

Actor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă



 
 
 
   
   
   
   
   
   
 
   
   
   
   
   
 
 
 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.