Jurnalism cetatenesc

Astăzi este ziua primei emisii a postului de radio Europa Liberă

Ziarul de Vrancea
3 iul 2018 953 vizualizări

4 Iulie 1950: Prima emisie a postului de radio Europa Liberă.

Radio Europa Liberă (engleză Radio Free Europe, Radio Liberty (RFE/RL)) este o organizație și un post de radio finanțat de Congresul Statelor Unite care transmite în țările Europei de Est și Orientului Mijlociu.

Începuturi

Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) a fost înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. [1]

Radio Free Europe a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în

numele acestei organizații. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia.

Organizația a fost ajutată financiar de Congresul Statelor Unite, iar până în 1972 fondurile pentru finanțarea RFE au fost alocate în cadrul bugetului destinat Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite. CIA

a stabilit îndrumări generale și se implica zilnic în activitatea

redacțională a secției centrale de știri. Fondurile alocate prin

intermediul CIA au fost aduse la cunoștința opiniei publice abia în 1971, când organizația a fost mutată în statul Delaware, sub forma unei instituții non-profit, subordonată Oficiului pentru Radiodifuziunea peste Hotare (Bureau for International Broadcasting, abreviat BIB), for tutelar similar instituției USIA, căreia îi era subordonat postul de radio Vocea Americii (VoA). Controlul asupra bugetului pentru RFG a fost preluat direct de Congresul Statelor Unite.

Comasarea cu postul Radio Liberty

În 1976,

Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio

Libertatea), care era de asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste,

însă specializat pe emisiunile către URSS, și finanțat de Congresul Statelor Unite. Radio Libertatea fusese înființat în 1951 de Comitetul American pentru Eliberarea Popoarelor din Rusia (American Committee for the Liberation of the Peoples of Russia). După comasare, numele posturilor de radio reunite a fost schimbat oficial în Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL, Inc.), însă departamentele pentru diferite limbi și-au menținut denumirea inițială. În perioada 1985 - 1993 din RFE/RL, Inc., a făcut parte și departamentul Radio Free Afghanistan.

Acțiuni îndreptate împotriva postului de radio

Autoritățile sovietice

și cele din celelalte țări comuniste au încercat în mod regulat să

bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât

în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964.[2]

În multe cazuri, ascultarea emisiunilor RFE era ilegală în țările

comuniste est-europene și trebuia făcută în ascuns. Au fost cazuri când

au fost luate și măsuri "active" pentru combaterea emisiunilor. Astfel,

de exemplu, în perioada 1965-71 un agent al organelor de securitate

poloneze Służba Bezpieczeństwa

a reușit să infiltreze un agent, căpitanul Andrzej Czechowicz în

birourile postului Europa Liberă. Cazuri similare au fost de-a lungul

timpului și în alte departamente (de ex. în cel cehoslovac la finele

anilor '70, despre care s-a relatat în presa locală și la Radio

Libertatea un lucrător în funcție de conducere, care a dezvăluit că era

ofițer KGB, a scris o carte despre aceasta, din care posturile RFE/RL,

Inc., au difuzat la începutul anilor '90 în serial).

La începutul anului 1981 Securitatea română avea intenția să-l asasineze pe Emil Georgescu, cunoscut redactor realizator al emisiunilor Actualitatea românească. A fost victima unui atentat pus la cale de doi francezi, care i-au aplicat multe lovituri de cuțit.[3] Însă Georgescu a supraviețuit. A murit la scurt timp după aceea în urma îmbolnăvirii de cancer.[4]

La Paris, Monica Lovinescu, care conducea redacția RFE locală, a fost

bătută crunt de doi indivizi palestinieni (după cum a relatat presa

vremii). Istoricul Vlad Georgescu,

directorul secției române a postului Europa Liberă, între 1983 și 1988,

s-a îmbolnăvit și a murit de un cancer galopant, existând indicii

puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță

radioactivă.

Anii de după căderea regimurilor comuniste

În

urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea

Sovietică, bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil.

Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud.

Emisiile

Totuși, operațiile au fost extinse în alte zone; în 1998 și-au început trasmisiile Radio Free Iraq și în 1999 a luat ființă și o emisiune în limba persană (farsi) (Radio Farda).

În 1999 a început o emisiune în Kosovo. În anul 2002, Radio Free Afghanistan

și-a reluat emisiunile și s-a unit cu Radio Farda. Începând din 1994,

sarcinile de coordonare ale forului tutelar BIB au fost preluate de

Comitetul Guvernatorilor de Radiodifuziune (Broadcasting Board of Governors).

Chiar dacă undele radio de la RFE au încetat să mai fie receptate în

România după 1990, serviciul web continuă să funcționeze în limba română

atât pentru România, cât mai ales și pentru Republica Moldova.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.