Jurnalism cetatenesc

Astăzi despre Nichita Stănescu

Ziarul de Vrancea
12 dec 2018 442 vizualizări

Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933,[3] Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983,[3] București, RS România) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.[4]

Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”[5]. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 - 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[6] și Eugen Simion,[7] un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder.

Familia

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu, s-a născut la 19 aprilie 1908. Linia sa genealogică are la origine țărani prahoveni veniți la oraș, în Ploiești, la începutul anilor 1800. Mai apoi, foștii țărani prahoveni au devenit meșteșugari și comercianți ploieșteni, precum bunicul poetului, Hristea Stănescu, specializat în producerea și comercializarea unor țesături grele de tipul abalei.

Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, s-a născut în ziua de 16 februarie 1910, la Voronej. Tatăl Tatianei a fost fizicianul și generalul Nikita Cereaciuchin.

Ca urmare a Revoluției din Octombrie, generalul Cereaciuchin se refugiază discret și rapid împreună cu familia sa, formată din soție și două fete, în România, inițial în Constanța și ulterior la Ploiești, unde se stabilesc.

Aici, în orașul petroliștilor dar și al lui Ion Luca Caragiale, viitorii părinți ai lui Nichita se vor întâlni și căsători la 6 decembrie 1931.

Întâiul lor născut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus și al comerciantului român, Nichita (și) Hristea Stănescu

Educație

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar între 1952 - 1957 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

Viața personală

În 1952, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

Din spusele lui Ștefan Augustin Doinaș, în vara lui 1977, atunci când s-a împrietenit cu Nichita, acesta era deja dependent de alcool, mai precis - de vodcă.[8] Crizele hepatice ale poetului s-au înrăutățit spre 1981, când a și fost internat la Spitalul Fundeni.[8] Doi ani mai târziu, s-a stins din viață în noaptea de 12 spre 13 decembrie.[8]

Activitatea literară

Scriitorul suedez Arthur Lundkvist îl propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaților la Premiul Nobel.

Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.

Se presupune că a fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis. De obicei sunt nominalizați într-un singur an, în etapa finală, trei sau patru scriitori, dar nu se cunoaște acest lucru decât după desecretizarea voturilor, care este dezvăluită după 50 de ani. Deci nu știm dacă Nichita Stănescu a fost nominalizat la premiul Nobel sau doar propus, cum sunt, de altfel, mulți scriitori.

+ Ordinea cuvintelor - 300 poeme - traducerea,prefata si tabel cronologic de Ognean Stamboliev, ed Avangardprint, Bulgaria, 2013

Premii literare

Operele lui Nichita Stănescu

Volume antume publicate cronologic:

Prezență în antologii

Citate referitoare la condiția poetului

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
  3. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
  4. ^ Perfecțiunea nu are de-a face cu arta
  5. ^ Prefață la volumul Ordinea cuvintelor, București, Editura Cartea Românească, 1985
  6. ^ Prefață la Nichita Stănescu - Opere, vol. I, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002
  7. ^ a b c Nichita Stănescu, „îngerul blond“, ar fi împlinit astăzi 79 de ani. Citește câteva citate memorabile, 31 martie 2012, A.M.O, Adevărul, accesat la 31 martie 2012
  8. ^ Versuri din poezia Poetul ca și soldatul
  9. ^ Versurile finale ale poeziei Daimonul meu către mine, o poezie de Nichita Stănescu, cea de închidere a volumului Epica Magna, apărut în 1978.
  10. ^ Interviu luat lui Nichita Stănescu de către Alexandru Stark
  11. ^ N.Stănescu, Amintiri din prezent, București,1985, cap. Urmași de Văcăresti(De la Ion Neculce la Nicolae Labiș), Despre limba română,p 52.
  12. ^ Opt decenii de la nașterea lui Nichita Stănescu
  13. ^ Prefață la NICHITA STĂNESCU OPERA POETICĂ, vol I, București, Editura Humanitas, 1999
  14. ^ Eugen Barbu - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până-n prezent, Editura Eminescu, București, 1975, pag 73.

Referințe critice

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nichita Stănescu

La Wikicitat găsiți citate legate de Nichita Stănescu.

Opera lui Nichita Stănescu

   

Volume de poezii

Sensul iubirii (1960)  • O viziune a sentimentelor (1964)  • Dreptul la timp (1965)  • 11 elegii (1966)  • Obiecte cosmice (Alfa) (1967)  • Roșu vertical (1967)  • Oul și sfera (1967)  • Laus Ptolomaei (1968)  • Necuvintele (1969)  • Un pământ numit România (1969)  • În dulcele stil clasic (1970)  • Belgradul în cinci prieteni (1971)  • Măreția frigului (1972)  • Epica Magna (1978)  • Opere imperfecte (1979)  • Noduri și semne (1982)  • Oase plângând (1982)

   

Volume antologice

Ordinea cuvintelor (1985)  • Nichita Stănescu - Opere (2002)

   

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.