Astazi despre "Naşterea" Primăriei din Bucureşti Barbu Vlădoianu, primul primar al Capitalei
Deşi oraşul Bucureşti datează încă de la 1563, la 7 august 1864, prin aplicarea unei noi legi comunale inspirat după model francez, era înfiinţată Primăria Bucureşti şi devenea primar Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Revoluţia din 1821 marchează începutul istoriei moderne a Bucureştiului. La începutul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structură socio-profesională: meşteşugari, negustori, slujbaşi în aparatul administrativ, clerici, boieri şi slujitori.După un recensământ din anul 1807, în Bucureşti erau 3.523 de prăvălii, iar mai târziu, în anul 1820, sunt consemnate peste 200 de clădiri publice, mai multe pieţe şi grădini publice.În anul 1830 se înfiinţează “Sfatul Orăşenesc” (Administraţia Publică Locală de azi) şi oraşul este împărţit în cinci zone (sectoare).
16 ani mai tarziu este elaborat de primărie primul Plan de Cadastru al Bucureştiului
În 1864, sub Alexandru Ioan Cuza, sfatul îşi schimbă numele în consiliu comunal, iar preşedintele său este numit primar. Se poate spune, deci, că primăria a luat fiinţă pe 7 august 1864, iar primul primar a fost Barbu Vlădoianu.
Primul primar al oraşului, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza!
Vlădoianu a avut două mandate, primul s-a încheiat în octombrie 1865, iar cel de-al doilea din decembrie 1872 până în mai 1873, Vlădoianu fiind considerat unul dintre primarii care ne-a lăsat moştenire cea mai mare parte din infrastructura Capitalei.
Pion de baza in armata lui Cuza, desfiinţează morile de pe Dâmboviţa, care provocau mari inundaţii, şi începe o amplă acţiune de pavare cu piatră cubică a străzilor din oraş. Mai mult decât atât, a dat ordin să se ridice patru poduri de fier peste Dâmboviţa.Chiar în anul în care a devenit primar a înfiinţat primul corp de pietrari al Primăriei pentru lucrările de regie. Cu ajutorul lor se va realiza un amplu şi îndelung program de pietruire a străzilor din Capitală. “Pe podul Mogoşoaiei se execută primul pavaj sistematic cu piatră cubică şi prima lucrare de canalizare sistematică. Lucrarea se va încheia abia în 1872 când se realizează şi trotuare”, scria Gheorghe Parusi în “Cronologia Bucureştilor”.Faptul că oraşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare puternică o dovedeşte şi aparaţia rapidă a locuinţelor. În 1864, numărul caselor din Bucureşti era de 16.000, dar în următorii 14 ani se vor mai construi încă 4.452, în jur de 300 de locuinţe pe an.
Generalul a adus industria în oraş
„În 1864, anul în care Barbu Vlădoianu se afla la primul mandat de primar începe dezvoltarea industrială a Capitalei, care se va încheia în 1877. Se înfiinţează Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foiţe de ţigări sau cărticele cum li se spunea atunci (1864), Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre în acelaşi an, Pirotehnia Armatei (1873), Fabrica de bazalt artificial Cotroceni (1865)”, se arată în volumul “Istoria oraşului Bucureşti” scrisă de o echipă redacţională condusă de Florian Georgescu.
Generalul a luat botezul, nunta şi decesul de la Biserică...
Tot Vlădoianu este cel care reglementează cele trei lucruri de bază din viaţa omului: botezul, căsătoria şi decesul, care până atunci erau regelementate de biserică. Istoricii consemnează că în 1865, Primăria Bucureştilor creează Oficiul Stării Civile, până la această dată, actele de cununie, botez şi deces fiind păstrate numai la biserici.
Faptul că modernizarea Bucureştiului a fost strict legată de cea a Principatelor Române nu este contestată, dar, tot la insistenţele lui Vlădoianu, care semnează un contract de cesiune, în anul 1869, se inaugurează prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu.
Mai mult decât atât, în 1870 este pusă în funcţiune linia ferată Bucureşti – Ploieşti – Galaţi – Roman.
Generalul avea să fie cel în mandatul căruia să se inaugureze prima gară construită, gara Filaret (1869), dar şi gara care avea să devină principala gară din oraş, respectiv Târgovişte (1870), care ulterior a fost denumită Gara de Nord. În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie şi granit a Podului Mogoșoaia şi a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai, care făcea legătura între Gara Târgoviştei, actuala Gară de Nord, şi bariera Moșilor.În cei 154 de ani de existenţă s-au succedat alţi 80 de primari, iar 13 dintre ei au fost realeşi şi pentru al doilea mandat.
Lista priarilor Capitalei:
Nr.
crt.; |
Nume | An naștere/
deces |
Ocupație | Mandat | De la | Până la | Partid | Poză |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 (1) | Barbu Vlădoianu | 1812 – 1876 | general, politician | primul | 7 august 1864 | 14 octombrie 1865 | ||
2 | Constantin I. Iliescu | ? – ? | politician | 15 octombrie 1865 | martie 1866 | |||
3 | Dimitrie C. Brătianu | 1818 – 1892 | politician, diplomat | martie 1866 | 28 februarie 1867 | PNL | ||
4 | Panait Costache | ? – ? | politician | 1 martie 1867 | noiembrie 1868 | |||
5 | Panait Iatropol | 1832 – 1876 | medic ginecolog | noiembrie 1868 | mai 1869 | |||
6 | Gheorghe Grigore Cantacuzino | 1832 – 1913 | politician, jurist, moșier | mai 1869 | 31 ianuarie 1870 | PC | ||
7 | Eftimie Diamandescu | ? – ? | politician, moșier | 1 februarie 1870 | 30 septembrie 1870 | |||
8 | Christian Tell | 1808 – 1884 | general, politician | 12 noiembrie 1870 | 1 ianuarie 1871 | PC | ||
9 (1) | C. A. Rosetti | 1816 – 1875 | politician, publicist | primul | 1 ianuarie 1871 | mai 1871 | PNL | |
10 | Scarlat Crețulescu | ? – ? | politician | 18 mai 1871 | 27 decembrie 1872 | |||
1 (2) | Barbu Vlădoianu | 1812 – 1876 | general, politician | al doilea | decembrie 1872 | 31 mai 1873 | ||
11 | N. C. Brăiloiu | 1809 – ? | politician | 1 iunie 1873 | 30 septembrie 1873 | |||
12 | George Manu | 1833 – 1911 | general, politician | 4 octombrie 1873 | 25 martie 1877 | PC | ||
9 (2) | C. A. Rosetti | 1816 – 1875 | politician, publicist | al doilea | 2 aprilie 1877 | august 1877 | PNL | |
– | Procopie I. Dumitrescu | 1845 – ? | jurist, politician | ajutor de primar[1] | august 1877 | noiembrie 1878 | PNL | |
– | Constantin Bosianu | 1815 – 1882 | jurist, politician | interimar | decembrie 1878 | decembrie 1878 | PNL | |
13 | Dimitrie Cariagdi | 1815 – 1893 | politician | 21 decembrie 1878 | 24 noiembrie 1883 | PNL | ||
14 | Michail Török | ? – ? | politician | 24 noiembrie 1883 | 30 ianuarie 1884 | |||
15 | Nicolae Fleva | 1840 – 1920 | politician | demisionat | 31 ianuarie 1884 | aprilie 1886 | PC | |
– | Grigore Cerchez | 1850 – 1927 | arhitect, profesor | interimar | aprilie 1886 | mai 1886 | ||
16 | N. Manolescu | ? – 1886 | politician | iunie 1886 | 31 iulie 1886 | |||
– | Grigore Cerchez | 1850 – 1927 | arhitect, profesor | interimar | 1 august 1886 | 21 noiembrie 1886 | ||
17 | Ion I. Câmpineanu | 1841 – 1888 | politician | 21 noiembrie 1886 | aprilie 1888 | PNL | ||
18 | Pake Em. Protopopescu | 1845 – 1893 | politician, jurist, profesor,
doctor în drept, |
aprilie 1888 | decembrie 1891 | PNL | ||
19 | Dimitrie Orbescu | ? – ? | politician | decembrie 1891 | iunie 1892 | |||
20 | Grigore Triandafil | 1840 – 1907 | magistrat, doctor în drept,
avocat, politician |
iunie 1892 | 31 ianuarie 1893 | PC | ||
21 (1) | Nicolae Filipescu | 1862 – 1916 | politician, publicist, moșier | primul | 9 februarie 1893 | 7 octombrie 1895 | PC | |
22 | Petre S. Aurelian | 1833 – 1909 | politician, economist, agronom | octombrie 1895 | 31 decembrie 1895 | PNL | ||
23 (1) | Constantin F. Robescu | 1839 – 1920 | politician, inginer agronom | primul | 1 ianuarie 1896 | aprilie 1899 | PNL | |
21 (2) | Nicolae Filipescu | 1862 – 1916 | politician, publicist | al doilea | aprilie 1899 | iunie 1899 | PC | |
24 | Barbu Ștefănescu Delavrancea | 1858 – 1918 | scriitor, orator și avocat | iunie 1899 | februarie 1901 | |||
25 | Emil Costinescu | 1844 – 1921 | economist și politician | februarie 1901 | aprilie 1901 | |||
26 (1) | Procopie I. Dumitrescu | 1845 – ? | jurist, politician | primul | aprilie 1901 | noiembrie 1902 | PNL | |
23 (2) | Constantin F. Robescu | 1839 – 1920 | politician, inginer agronom | al doilea | noiembrie 1902 | decembrie 1904 | PNL | |
27 | Mihai G. Cantacuzino | 1867 – 1928 | politician | decembrie 1904 | martie 1907 | PC | ||
28 | C. Costescu Comăneanu | ? – ? | politician, moșier | aprilie 1907 | iunie 1907 | |||
29 | Vintilă I. Brătianu | 1867 – 1930 | politician | iunie 1907 | februarie 1910 | PNL | ||
26 (2) | Procopie I. Dumitrescu | 1845 – ? | jurist, politician | al doilea | februarie 1910 | ianuarie 1911 | PNL | |
30 | Dimitrie Dobrescu | 1852 – 1934 | jurist, politician | ianuarie 1911 | octombrie 1912 | PC | ||
31 | Constantin I. Istrati | 1850 – 1918 | politician, chimist, medic | octombrie 1912 | martie 1913 | PC | ||
32 | Grigore Gh. Cantacuzino[2][3] | 1872 – 1930 | moșier, politician | martie 1913 | decembrie 1913 | PC | ||
33 | Ion Gh. Saita | 1862 – 1914 | avocat, jurist, politician | ianuarie 1914 | martie 1914 | PNL | ||
34 (1) | Emil Petrescu | 1858 – 1938 | jurist, politician | primul | martie 1914 | noiembrie 1916 | PNL | |
35 | Victor Verzea | ? – ? | colonel | noiembrie 1916 | iunie 1917 | |||
36 | Dem. Bragadiru | ? – ? | politician | iunie 1917 | august 1917 | |||
37 | Ion Dobrovici | ? – ? | politician | august 1917 | noiembrie 1918 | |||
34 (2) | Emil Petrescu | 1858 – 1938 | jurist, politician | al doilea | noiembrie 1918 | decembrie 1918 | PNL | |
38 | Constantin Hălăuceanu | ? – ? | politician | decembrie 1918 | septembrie 1919 | |||
39 | Pandele Tarușanu | ? – ? | inginer, politician | octombrie 1919 | ianuarie 1920 | |||
40 | Gheorghe Gheorghian | ? – ? | medic, politician | ianuarie 1920 | februarie 1922 | |||
41 | Matei Gh. Corbescu | 1876 – 1923 | publicist, ziarist, politician
doctor în drept |
februarie 1922 | decembrie 1922 | PNL | ||
42 | Lucian Skupiewski | 1876 – 1949 | medic, politician | februarie 1923 | aprilie 1923 | |||
43 (1) | Ioan E. Costinescu | 1871 – 1951 | medic, politician | primul | aprilie 1923 | aprilie 1926 | PNL | |
44 | Anibal Teodorescu | 1881 – 1971 | jurist, politician | aprilie 1926 | iulie 1927 | |||
43 (2) | Ioan E. Costinescu | 1871 – 1951 | medic, politician | al doilea | iulie 1927 | noiembrie 1928 | PNL | |
– | Gheorghe Gheorghian | ? – ? | medic, politician | interimar | decembrie 1928 | ianuarie 1929 | ||
45 | Dem I. Dobrescu | 1869 – 1948 | politician, doctor în drept | februarie 1929 | ianuarie 1934 | PNȚ | ||
46 | Alexandru Gh. Donescu[4] | ? – ? | politician | martie 1934 | ianuarie 1938 | |||
47 | Constantin C. Brăiesku | ? – ? | politician | ianuarie 1938 | februarie 1938 | |||
48 | Iulian Peter | ? – ? | politician | februarie 1938 | septembrie 1938 | |||
49 (1) | Victor Dombrovski | 1887 – 1969 | general, politician | primul | septembrie 1938 | septembrie 1940 | ||
50 | Gheorghe I. Vântu | ? – ? | politician | septembrie 1940 | februarie 1941 | |||
51 | Rodrig Modreanu | ? – 1950 | general | februarie 1941 | decembrie 1941 | |||
51 | Constantin Florescu | ? – ? | general | decembrie 1941 | octombrie 1942 | |||
52 | Ioan Rășcanu | 1878 – 1952 | general, politician | octombrie 1942 | august 1944 | |||
49 (2) | Victor Dombrovski | 1887 – 1969 | general, politician | al doilea | august 1944 | iunie 1948 | ||
53 | Nicolae Pârvulescu | ? – ? | general, politician | august 1948 | februarie 1949 | |||
54 | Nicolae Voiculescu | ? – ? | politician | februarie 1949 | decembrie 1950 | PMR | ||
55 | Gheorghe Roman | 1913 – 1997 | politician | decembrie 1950 | decembrie 1951 | PMR | ||
56 | Anton Tatu Jianu | 1913 – ? | politician, jurist | ianuarie 1952 | iunie 1952 | PMR | ||
57 | Jean Ilie | ? – ? | politician | iulie 1952 | martie 1953 | PMR | ||
58 | Crăciun Blidaru | ? – ? | politician | aprilie 1953 | ianuarie 1954 | PMR | ||
59 | Gheorghe Vidrașcu | ? – ? | politician | ianuarie 1954 | februarie 1955 | PMR | ||
60 | Ștefan Bălan | 1913 – 1991 | politician, profesor,
inginer doctor docent |
martie 1955 | ianuarie 1956 | PMR | ||
61 | Anton Vlădoiu | ? – ? | politician | februarie 1956 | martie 1958 | PMR | ||
62 | Dumitru Diaconescu | 1908 – 1981 | politician | martie 1958 | aprilie 1962 | PMR | ||
63 | Ion Cosma | 1923 – | politician | aprilie 1962 | februarie 1968 | PMR, PCR | ||
64 | Dumitru Popa | 1925 – | politician | februarie 1968 | 24 aprilie 1972 | PCR | ||
65 | Gheorghe Cioară | 1924 – 1993 | inginer construcții hidrotehnice, politician | 24 aprilie 1972 | 19 iunie 1976 | PCR | ||
66 | Ion Dincă | 1928 – 2007 | general de armată, politician | 19 iunie 1976 | 1 februarie 1979 | PCR | ||
67 | Gheorghe Pană | 1927 – | politician | 1 februarie 1979 | 16 decembrie 1986 | PCR | ||
68 | Constantin Olteanu | 1928 – 2018 | general, politician | 16 decembrie 1986 | iunie 1988 | PCR | ||
69 | Radu Constantin | ? – | politician | iunie 1988 | 7 februarie 1989 | PCR | ||
70 | Barbu Petrescu | 1932 – | inginer mecanic, politician | 7 februarie 1989 | 22 decembrie 1989 | PCR | ||
71 | Dan Predescu | 1949 – | medic, cercetător, politician | demis | 20 ianuarie 1990 | 23 iulie 1990 | FSN | |
72 | Ștefan Ciurel | 1932 – | inginer constructor, politician | demisionat | 24 iulie 1990 | 16 noiembrie 1990 | FSN | |
73 | Nicolae Viorel Oproiu | 1940 – | inginer de instalații, politician | demis | 18 noiembrie 1990 | 2 septembrie 1991 | FSN | |
74 | Doru Viorel Pană | ? – | politician | 3 septembrie 1991 | 23 februarie 1992 | FSN | ||
75 | Crin Halaicu | 1952 – | inginer constructor, politician | 23 februarie 1992 | 16 iunie 1996 | PNL | ||
76 | Victor Ciorbea | 1954 – | jurist, avocat, politician | demisionat
(numit premier) |
16 iunie 1996 | 12 decembrie 1996 | PNȚCD | |
77 | Viorel Lis | 1944 – | politician | interimar
până la
13 nov. 1998 |
13 decembrie 1996 | 26 iunie 2000 | PNȚCD | |
78 | Traian Băsescu | 1951 – | comandant de navă, politician | 2 mandate;
din 21 dec. 2004) |
26 iunie 2000 | 21 decembrie 2004 | PD | |
– | Răzvan Gheorghe Murgeanu | 1959 – | inginer constructor, politician | interimar[5] | 23 decembrie 2004 | 3 aprilie 2005 | PD | |
79 | Adriean Videanu | 1962 – | inginer, afacerist de borduri, politician | 3 aprilie 2005 | 18 iunie 2008 |