Jurnalism cetatenesc

Astazi despre: Gheorghe Dinică - ar fi implinit 85 de ani

Ziarul de Vrancea
9 nov 2018 699 vizualizări

Gheorghe Dinică (n. 25 decembrie 1933, Giulești[1][2], dar 1 ianuarie 1934 - în acte oficiale [3], București - d. 10 noiembrie 2009, București) a fost unul dintre cei mai importanți actori români. A jucat în peste 70 de filme, în special în rolurile unor personaje negative, motiv pentru care Horațiu Mălăiele l-a supranumit: "cel mai mare «rău» al cinematografiei românești".

Debut

Gheorghe Dinică și-a manifestat interesul pentru actorie încă de tânăr, făcând parte din diferite trupe de teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind deja apreciat încă de la prima sa urcare pe scenă, chiar din același an, și aceasta pentru rolul inspectorului Goole în piesa Inspectorul de poliție (An Inspector Calls). De atunci Dinică a jucat la cele mai importante teatre din România:

Debutul cinematografic l-a cunoscut în 1963, cu un rol în filmul "Străinul", adaptare cinematografică a romanului omonim, scris de Titus Popovici.

Roluri jucate

Gheorghe Dinică a fost un foarte popular actor, jucând în mare parte în producții Românești. Ca și actorul francez Alain Delon, Dinică a refuzat să joace în filme produse în Statele Unite. În general din cauza aspectului său a fost distribuit în roluri negative, fie că ne referim la roluri de gansteri autohtoni, în seria de filme cu comisarul Moldovan, regizată de Sergiu Nicolaescu, fie la roluri de parveniți, Pirgu din „Craii de Curtea veche” sau Stănică Rațiu în „Felix și Otilia”. Din acest motiv nu i s-a încredințat rolul de a recita poezii patriotice și ode închinate "Conducătorului iubit" în super-montările cu iz propagandistic din marele spectacol „Cîntarea României”.

Multe dintre rolurile sale rămân întipărite în memoria publicului, în special prin trăsăturile de caracter ale personajelor și prin replicile celebre. Printre cele mai importante roluri ale sale se numără:

"Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!"

"Vă e milă, v-am luat banii!"

”’’La banii tăi tu îți permiți să ai demnitate?’’”

Gheorghe Dinică a colaborat atît în film cît și pe scenă cu cîțiva mari regizori români, printre numele cele mai importante se numără Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Mircea Danieliuc, Constantin Vaeni, Dan Pita, Lucian Pintilie, Mircea Dragan, Serban Marinescu, Nae Caranfil,/ Andrei Serban, David Esrig etc.

Lista producțiilor artistice în care a jucat

Teatru

  • 1961 Inspectorul de poliție de John Boynton Priestley, regia Dina Cocea
  • 1961 Celebrul 702 regia Moni Ghelerter
  • 1961 Centrul înaintaș a murit în zori de A. Cuzzani
  • 1962 Sweik în al doilea război mondial de B.Brecht, regia L.Giurchescu
  • 1962 Procesul domnului Caragiale de M.Ștefănescu, regia D.Esrig
  • 1962 Pigulete plus cinci fete de Constanța Bratu
  • 1962 Nuntă la castel de S.Andras, regia L.Giurchescu
  • 1963 Umbra de E.Svarț, regia D.Esrig
  • 1963 Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw
  • 1964 Rinocerii de Eugène Ionesco, regia L.Giurchescu
  • 1964 Somnoroasa aventură de T. Mazilu, regia D.Cernescu
  • 1965 Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia D.Esrig
  • 1966 Capul de rățoi de G.Ciprian, regia D.Esrig
  • 1967 Opinia publică de Aurel Baranga, regia A.Baranga
  • 1968 Sfântul de Eugen Barbu
  • 1968 Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, regia D.Esrig
  • 1969 Moartea lui Danton de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei
  • 1972 Un fluture pe lampă de Paul Everac, regia Horea Popescu
  • 1973 Trei frați gemeni venețieni de Aldo Matiuzzi Collalto, regia David Esrig
  • 1977 Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu

  • 1978 Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Horea Popescu
  • 1979 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Radu Beligan
  • 1980 Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Grigore Gonța
  • 1982 Ploșnița de V. Maiakovski
  • 1984 Iubirile de-o viață de Platon Pardau
  • 1986 Ioneștii de Platon Pardău, regia Grigore Gonța
  • 1990 Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban
  • 1991 Noaptea regilor de William Shakespeare, regia Andrei Șerban
  • 1991 Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu
  • 1992 Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban
  • 1997 Tehnica raiului de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu
  • 1997 O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu
  • 1998 Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar
  • 1998 Cotletele de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag
  • 1999 Numele trandafirului adaptare după Umberto Eco, regia Grigore Gonța
  • 2000 Și mai potoliți-l pe Eminescu de T.C. Popescu, regia Grigore Gonța
  • 2001 Take, Ianke și Cadâr de V.I.Popa, regia Grigore Gonța
  • 2003 Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroșenco
  • 2006 Dansând pentru zeul păgân de Brian Friel, regia Lynne Parker
  • 2006 Incontestabila ipocrizie de Teodor Mazilu, regia Mihai Ionescu

Filme

Televiziune

  • 1962 Colierul de Guard Peach
  • 1962 Teatrul de marionete al Majestății Sale de I. Garneatasi și Radu Nichita
  • 1963 Păsările de Aristofan
  • 1963 Obiecte găsite de Ștefan Tita
  • 1963 Un joc neobișnuit de Friedrich Durrenmatt
  • 1964 Popas între drumuri de Eva Dragomir și Cornel Popa
  • 1964 O seară la Gambrinus de Eva Dragomir și Radu Miron
  • 1965 Directorul de teatru de I. Dongorozzi
  • 1965 Medeea de Euripide
  • 1965 Neînțelegerea de Albert Camus
  • 1965 Regele gol de Evgheni Svart
  • 1968 ...Escu de Tudor Mușatescu
  • 1968 Seara, târziu, în tipografie de Alexandru Mirodan
  • 1968 Corupție la Palatul de Justiție de Ugo Betti
  • 1969 Richard al III-lea de W. Shakespeare

  • 1969 Ziariștii de Alexandru Mirodan
  • 1970 Woyzeck de Georg Buchner
  • 1970 Un nasture sau absolutul de Radu Cosașu
  • 1970 Furtul elefantului alb după Mark Twain
  • 1970 Prometeu de Eschil
  • 1970 Diavolul și bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre
  • 1970 Neînfricații, serial
  • 1970 Trei surori de A.P. Cehov
  • 1971 Alcesta de Euripide
  • 1982 Lumini și umbre, serial, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu
  • 1984 Eroii n-au vârstă, serial
  • 1996 Șarpele după Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici
  • 2000 Război în bucătarie, regia Marius Barna
  • 2007 Gala, serial
  • 2008 Inimă de țigan, telenovelă
  • 2009 Regina, telenovela
  • 2009 Aniela, telenovela
  • Dublaj de voce, în cadrul seriei Povești cu Mac-Mac, în rolul lui Scrooge McDuck, în original vocea aparținându-i lui Alan Young (1998)

Muzică

Gheorghe Dinică înregistrat mai multe CD-uri cu muzică de petrecere și romanțe, de altfel actorul cînta, uneori, în cîteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cîntărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”.

  • Cântece de petrecere (2003)
  • Cântece de petrecere 2 (2003)
  • Romanțe (2004)
  • Parol că te iubesc (2006)

Aprecieri

Pentru activitatea sa deosebită, Gheorghe Dinică a fost distins cu numeroase premii, în special din partea Uniunii Cineaștilor din România, dar și din partea altor organizații, printre care:

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[6] A primit apoi și Ordinul „Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofițer.

Adesea, critica l-a asemuit cu Robert De Niro, comparație de care Gheorghe Dinică nu se declara deloc încântat: „Ce legătură are Robert De Niro cu mine? Eu am studiat și jucat în România”, a menționat actorul. Totuși, în anul 2006 a jucat într-un film regizat de marele regizor american Francis Ford Copolla, o ecranizare a nuvelei lui Mircea Eliade, Tinerețe fără tinerețe.

Viața personală

În 1996, după 60 de ani în care a fost „vagabond”, așa cum singur s-a intitulat în melodia sa, s-a căsătorit cu Gabriela Georgeta care i-a fost alături până la moarte. Despre soția sa spunea:

"E o femeie care are o relație clară cu viața și care a făcut ordine în dezordinea existenței mele."

Gheorghe Dinică a decedat în data de 10 noiembrie 2009, ora 13:00, în urma unui stop cardiac sub ventilație, cu toate că timp de treizeci de minute s-au efectuat manevre de resuscitare. Gheorghe Dinică, în vârstă de 75 de ani, a fost diagnosticat cu disfuncție multiplă de organe, șoc septic, insuficiență cardio-respiratorie, insuficiență renală cronică acutizată, insuficiență respiratorie acută (bronhopneumonie), disfuncție digestivă, disfuncție hepatică etc. Maestrul era internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgențǎ București (Floreasca) din data de 22 octombrie 2009.[7]

Trupul neînsuflețit a fost adus pe 13 noiembrie în foaierul Teatrului Național din București unde a fost petrecut cu aplauze timp de 15 minute de aproximativ 2000 de persoane venite să-și ia rămas bun. A fost înmormântat în aceeași zi, în cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinică, denumită astfel în semn de omagiu. S-a alăturat astfel colegilor de breaslă: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ștefan Iordache, Nicu Constantin. „Somn ușor, Gigi Dinică!”, după cum a spus Marin Moraru, prietenul său de o viață.

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 
 
 
   
   
   
   
   
   
 
   
 
 
 

 

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.