Astazi despre: Freddie Mercury
23 noiembrie 1991: Freddie Mercury anunță public că are SIDA; a murit a doua zi.
Frederick "Freddie" Mercury (născut Farrokh Bomi Bulsara, n. 5 septembrie 1946; d. 24 noiembrie 1991)[6][7] a fost un muzician, compozitor și textier britanic, cunoscut ca lider al formației britanice de muzică rock Queen. Mercury a fost recunoscut pentru calitățile vocale remarcabile de tenor și pentru prestațiile live. În calitate de compozitor, a compus multe hituri internaționale, printre care Killer Queen, Bohemian Rhapsody, Somebody to Love, We Are the Champions și Little Thing Called Love. Mercury a murit în urma unor complicații ale sistemului imunitar cauzate de infectarea cu virusul care cauzează Sindromul Imunodeficienței Dobândite.
Deși formația Queen nu a fost foarte apreciată de criticii de muzică rock, ca dovadă clară, deși indirectă, fiind nominalizarea sa foarte târzie în Rock and Roll Hall of Fame (doar în anul 2001), aceasta a fost și continuă să fie extrem de iubită și apreciată în întreaga lume. „Marca” Queen a reușit să vândă până în prezent aproape o jumătate de miliard de albume.[8] Trupa a petrecut mai multe săptămâni în UK Album Chart decât oricine altcineva în istoria muzicii, mai mult decât chiar The Beatles.[9] Două dintre cântecele lui Freddie — We Are the Champions și Bohemian Rhapsody — au fost recunoscute drept cele mai bune cântece din toate timpurile de asociații importante precum Sony Ericsson și Guinness World Records.[10][11] În 2006, Time Asia l-a clasificat pe Mercury drept una dintre cele mai importante personalități ai ultimilor 60 de ani.[12] Pe de altă parte, Mercury a fost criticat că și-a ținut secretă originea, preferințele sexuale și îmbolnăvirea de SIDA.
Primii ani
Freddie Mercury pe numele său adevărat Farrokh Bulsara, s-a născut pe insula africană Zanzibar, la acea vreme colonie britanică, acum parte a Tanzaniei. Părinții săi, Bomi Bulsara și Jer Bulsara erau perși din India care practicau religia antică zoroastriana.[13] Mercury avea o soră mai mică, pe nume Kashmira.[14]
Mercury a fost trimis în India la vârsta de 7 ani pentru a merge la Saint Peter's Boys School, o școală pentru băieți din Panchgani lângă Bombay.[15] La St. Peter's, a fost un elev strălucit care a excelat la sport și a învățat să cânte la pian. La școală, a format o formație, denumită The Hectics, unde el cânta la pian. Tot la St. Peter's a început să-și spună „Freddie”. Mercury a rămas în India în copilărie, locuind cu bunica și mătușa lui. Și-a completat educația în India la St. Mary's (ISC) High School în Mazagon înainte sa se întoarcă în Zanzibar.[16]
La vârsta de 17 ani, Mercury și familia sa au fost forțați să plece din Zanzibar în Anglia ca rezultat a Revoluției din Zanzibar.[17] Familia s-a mutat într-o casa mică la periferia orașului Feltham în afara Londrei. Mercury s-a înscris la Isleworth Polytechnic (în prezent West Thames College) în Vestul Londrei unde a studiat arta. În cele din urmă, a obținut o diplomă în artă și design grafic la Ealing Art College, folosind ulterior aceste abilități pentru a construi emblema trupei Queen. Mercury a rămas cetățean britanic până la sfârșitul vieții.
După absolvire, Mercury s-a alăturat mai multor formații și a vândut haine second hand în piața Kensington din Londra și a lucrat și la Aeroportul Heathrow. Prietenii din acele vremuri și-l amintesc pe Mercury drept un elev tăcut și timid care se arăta foarte interesat de muzică.[18] În 1969, a devenit membru fondator al formației Ibex, care s-a numit apoi Wreckage. Când aceasta s-a despărțit în luna octombrie a aceluiași an, s-a alăturat formației Sour Milk Sea ca solist. La începutul anului 1970, s-a destrămat și acest grup.[19]
În luna aprilie a aceluiași an, Mercury s-a alăturat chitaristului Brian May și bateristului Roger Taylor, care fuseseră în formația Smile. În ciuda protestelor colegilor săi, Mercury a ales numele „Queen” pentru noua formație. Tot în această vreme și-a schimbat și numele de familie din Bulsara în Mercury.[20]
Muzician
Cântăreț
Considerat ca fiind unul din cei mai buni cântăreți din toate timpurile,[21][22][23] Freddie Mercury avea o voce deosebită și distinctivă, incluzând un ambitus de 4 octave.[24][25][26] Deși vorbea pe tonalități de bariton, el cânta majoritatea melodiilor ca tenor. Soprana spaniolă Montserrat Caballé, cu care Mercury a înregistrat un album, a spus că „diferența dintre Freddie și toți ceilalți cântăreți rock este vocea”. [27]
Compozitor
Mercury a compus zece melodii din cele șaptesprezece de pe albumul „Greatest Hits” al formației Queen: „Seven Seas of Rhye”, „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Somebody to Love”, „Good Old-Fashioned Lover Boy”, „We Are the Champions”, "Bicycle Race”, „Don't Stop Me Now”, „Crazy Little Thing Called Love”, și „Play the Game”. Dar prin anii optzeci, toți cei patru membri ai formației compuneau hituri. Cel mai notabil aspect a melodiilor sale este faptul că acesta introducea în melodii diverse stiluri de muzică, printre care se numărau rock, heavy metal, pop, dar și disco. În comparație cu mulți compozitori de muzică rock, Mercury tindea să compună melodii complexe. De exemplu, „Bohemian Rhapsody” este compusă din foarte multe note.[28] Pe de altă parte, „Crazy Little Thing Called Love” este alcătuită din foarte puține note. Deși Mercury compunea deseori armonii complicate, acesta a declarat că nu știa să citească partituri muzicale.[29] El a compus majoritatea melodiilor la pian, alegând deseori note greu de realizat de colegul de trupă, chitaristul Brian May.
Cântărețul Axl Rose vorbea astfel despre talentul de compozitor al lui Mercury: „Dacă nu aveam melodiile lui Freddie Mercury când eram copil, nu știu unde aș fi acum. M-a învățat multe lucruri despre muzică. Mi-a deschis mintea. Nu am avut un profesor mai bun în viață decât el.”[30]
Cântăreț live
Mercury este recunoscut pentru prestațiile live, care erau de obicei pe stadioane mari. El a arătat un stil teatral care deseori invoca o mare participare a publicului. Una din cele mai notabile performanțe al lui Mercury cu Queen a avut loc la Live Aid în 1985, când un stadion întreg de 72,000 de oamenii au bătut din palme, au cântat. Performanța celor de la Queen la acest eveniment a fost declarată de mulți specialiști drept cel mai bun concert din toate timpurile. Într-o relatare a evenimentelor de la Live Aid în 2005, un critic a scris, „Cei care compun liste cu cei mai buni cântăreți și îi plasează pe Mick Jagger, Robert Plant pe primele locuri fac o mare greșeală. Freddie, evidențiat de prestația de la Live Aid, este de departe cel mai «zeu» dintre toți.”[31]
Formația a fost prima care a cântat pe stadioanele din Africa de Sud, depășind recordul numărului de oameni prezenți la un concert pe stadionul Morumbi din Sao Paulo în 1981.[32] În 1986, Queen a fost prima care a cântat în spațiul comunist, unde a concertat în fața a 80.000 de oameni la Budapesta.[33] Ultimul concert al lui Mercury cu Queen a avut loc în ziua de 9 august 1986 la Knebworth House în Anglia unde a atras în jur de 150.000 de oameni. Starul rock David Bowie, care a participat la Concertul tribut Freddie Mercury și a înregistrat melodia Under Pressure cu Queen a spus despre Mercury: „Dintre toți cântăreții rock, Freddie a dus-o peste măsură.” ... „A dus-o peste măsură, și desigur am admirat mereu un bărbat care poarta pantaloni strâmți. L-am văzut într-un concert o singură dată, și după cum se spune, era un om care putea ține mulțimea în propria palmă. Putea oricând să transforme un clișeu într-un avantaj.”[30]
Instrumentist
Mercury cânta la pian în multe melodii cunoscute a trupei Queen. El folosea piane în concerte, iar în studio, diverse alte instrumente asemănătoare pianului. Începând cu anul 1979 a început să folosească sintetizoare în studio. Deși nu era un pianist strălucit, contribuțiile sale erau de obicei foarte originale, el bătând de multe ori doar ritmul. Printre exemplele notabile pot fi enumerate „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Good Old Fashion Lover Boy”, „We Are the Champions”, „My Melancholy Blues” și „Don't Stop Me Now”. „Don't Stop Me Now” pare a fi melodia care îi arată cel mai mult talentul de pianist. După spusele colegului de trupă Brian May, Mercury nu era mulțumit de abilitățile sale la pian și a început să nu mai folosească instrumente. Unele din ultimele contribuții la pian ale lui Mercury au fost melodiile „It's a Hard Life” de pe albumul The Works sau „The Miracle” de pe albumul cu același nume.[34]
Influențe
Pe vremea când era copil, Mercury asculta multă muzică indiană, și una din primele lui influențe a fost Lata Mangeshkar, pe care a avut oportunitatea de a o vedea live în India.[35] Conform revistei Record Collector, după mutarea în Anglia, Mercury a devenit fan al lui Jimi Hendrix, John Lennon și The Beatles.[36] Mercury a spus despre Hendrix: „Jimi Hendrix este foarte important. Este idolul meu.”[37] Altă influență a lui Freddie a fost actrița și cântăreața Liza Minnelli. Într-un interviu din 1975, a spus despre Minnelli: „Liza, în termeni de talent, se joacă. Ea are energie și vigoare, pe care o răspândește pe scenă, și felul în care se transmite publicului constituie o bună influență. Se pot învăța multe de la ea.” [37] În cele din urma, Mercury a fost un fan al lui Elvis Presley. El a scris melodia „Crazy Little Thing Called Love” drept omagiu adus lui Presley și a cântat melodii precum Jailhouse Rock în timpul concertelor.
Cariera solo
În plus față de producțiile sub marca Queen, Mercury a lansat două albume solo, Mr. Bad Guy și Barcelona, lansate în 1985, respectiv 1988. Mr. Bad Guy a fost un album orientat mai mult spre pop care includea muzică disco și dance. Albumul Barcelona a fost realizat de Freddie în colaborare cu cântăreața de operă Montserrat Caballé, pe care Mercury o admira demult.
Primul efort al lui Mercury de a produce un proiect solo a fost melodia Love Kills lansată în 1984, dedicată filmului Metropolis, al lui Fritz Lang, din anul 1926. Melodia, produsă de Giorgio Moroder, a debutat pe locul 10 topurile britanice (UK charts).[38] Deși a debutat în top zece din UK Album Chart,[38]Mr. Bad Guy nu a fost considerat a fi un succes comercial în comparație cu albumele Queen. În 1993, un remix al melodiei „Living on My Own”, un single de pe album, a ajuns pe locul 1 în UK Singles Chart.[39] Cu această melodie Mercury a câștigat trofeul Ivor Novello Award. Criticul Ed Rivadavia descrie Mr. Bad Guy ca fiind „uluitor de la început la sfârșit” și și-a exprimat părerea că Mercury „a explorat cu acest album tărâmuri neatinse”.[40] În mare, în album au fost des folosite sintetizoare într-un mod necaracteristic pentru Queen, având însă influențe de pe albumele Queen: Hot Space și porțiuni de pe albumul The Works.
Barcelona, înregistrat cu soprana spaniolă Montserrat Caballé, combină elemente de muzică modernă și muzică de operă. Mulți critici au fost nesiguri ce să comenteze despre album, iar un critic a numit albumul ca fiind „cel mai bizar album al anului”.[41] Caballé, pe de altă parte, consideră albumul ca fiind unul din cele mai mari succese ale carierei sale. Melodia „Barcelona” a debutat pe locul 8 în UK charts și a fost un mare hit în Spania.[42]
În plus față de cele două albume solo, Mercury a lansat alte single-uri, incluzând versiunea proprie a hitului „The Great Pretender” de The Platters, melodie care a debutat pe locul 5 în Anglia.[43] în septembrie 2006, o compilație cu melodii realizate de Mercury în cariera sa solo a fost lansată în onoarea a cea ce ar fi fost împlinirea de 60 de ani ai artistului. Albumul a debutat pe locul 10 în UK Album Chart.[44]
Peste mai mulți ani, unele albume ale lui Mercury au crescut mult în valoare. De exemplu, un single japonez a melodiei „Guide Me Home” de pe albumul Barcelona valorează acum aproape 1.000 de lire sterline (2.000 de dolari).[45]
Viața personală
La începutul anilor 1970, Mercury avea o relație de lungă durată cu prietena Mary Austin, cu care locuia de mulți ani. Oricum, pe la mijlocul anilor 1970 cântărețul a început o relație cu un producător de la Elektra Records, ceea ce a rezultat finalul relației sale cu Austin.[46] Cei doi rămân prieteni de-lungul anilor, iar Mercury adesea a spus despre Austin că a fost singurul prieten adevărat. Într-un interviu din 1985, Mercury a spus despre Austin, „Toate iubirile mele m-au întrebat de ce nu o pot înlocui pe Mary (Austin), dar este pur și simplu imposibil. Singurul prieten pe care îl am este Mary, și nu vreau pe altcineva. Pentru mine, ea a fost precum o nevastă. Pentru mine a fost precum o căsătorie. Credem unul în celălalt, este destul pentru mine. Nu aș putea să mă îndrăgostesc de un barbat așa cum am iubit-o pe Mary.”[47] Mercury a scris multe melodii despre Austin cea mai notabilă fiind "Love Of My Life." [34]
La începutul anilor 1980, a avut o relație amoroasă cu actrița austriacă Barbara Valentin,[48] care a apărut în videoclipul piesei „It's a Hard Life”.[49] În 1985, își începuse deja o nouă relație pe termen lung cu un coafor pe nume Jim Hutton. Hutton, care și el a descoperit în 1990 că este seropozitiv,[50] a trăit cu Mercury în ultimii șase ani ai vieții acestuia, l-a îngrijit când a fost bolnav și a fost prezent lângă patul lui când a murit. Hutton a susținut că Mercury a murit purtând o verighetă pe care i-o dăduse el.[50] Hutton a murit de cancer la 1 ianuarie 2010.[51]
Deși și-a cultivat o personalitate de scenă extravagantă, Mercury era timid și retras, mai ales în preajma persoanelor pe care nu le cunoștea bine.[52][53][54] El a dat foarte puține interviuri. Odată, el a spus despre el însuși: „când cânt, sunt extrovertit, dar pe dinăuntru sunt cu totul alt om”.[55]
Moartea
Conform cărții lui Jim Hutton, Mercury and Me, Mercury a fost diagnosticat cu SIDA în primăvara anului 1987, puțin după Paște.[56] În același an, Mercury a declarat că testul său a ieșit negativ.[53] În ciuda negațiilor, presa britanică a continuat zvonurile în anii următori, din cauza stării psihice a lui Mercury și din cauza lipsei de turnee a celor de la Queen.[57] Până la sfârșitul vieții sale, Mercury era urmărit de fotografi, în timp ce tabloidul The Sun susținea că Mercury este grav bolnav. Apariția sa din ultimul său videoclip, „These Are the Days of Our Lives”, le-a confirmat suspiciunile.
Mercury a continuat să înregistreze melodii în studio până cu o lună înainte de a muri în noiembrie 1991. În ultimul său an de viață, Queen era la apogeul succesului, albumul Innuendo intrând în topurile britanice pe locul întâi și vânzându-se în 250.000 de exemplare doar în prima săptămână de la lansare.[58]
Pe data de 22 noiembrie, 1991, Mercury l-a chemat pe managerul trupei Queen la el acasă în Kensington, pentru a discuta o declarație publică. A doua zi, 23 noiembrie, următorul anunț a fost făcut din partea lui Freddie Mercury:
Puțin după 24 de ore de la declarația de presă, Mercury a murit pe data de 24 noiembrie 1991 la vârsta de 45 de ani. Cauza decesului a fost bronhopneumonie cauzată de SIDA.[59] Deși el nu participase de ani de zile la slujbe religioase, înmormântarea lui Freddie a fost făcută de un preot zoroastrian. Cântărețul Elton John și membrii rămași din formația Queen au luat parte la înmormântare. El a fost incinerat la cimitirul Kensal Green, iar cenușa sa a fost împrăștiată pe malurile lacului Geneva, lângă Montreux, Elveția, locul unde Freddie și-a petrecut ultimii ani din viață. Prin testament, Mercury i-a lăsat lui Austin jumătate din avere, iar cealaltă jumătate părinților și surorii lui. El i-a mai lăsat bucătarului său 500.000 de lire, 500.000 de lire asistentului, 100.000 de lire șoferului și 500.000 de lire partenerului său Jim Hutton. Mary Austin a moștenit casa acestuia, unde locuiește acum împreună cu familia sa.[59]
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Foto | Povestea de viață emoționantă a focșănencei Valentina Ciubotaru care a murit la Torino, la vârsta de doar de 45 de ani
De același autor
