Jurnalism cetatenesc

Astazi despre Castelul Bran

Ziarul de Vrancea
16 nov 2018 1376 vizualizări

1377: Prima atestare documentara a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care braşovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran, cu “munca şi cheltuiala lor propri

Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei

(1342-1382) la 19 noiembrie 1377  in  Zvolen, confirmă colonistilor

sasi din Scaunul Brasovului  (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran  (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare).

Cu această ocazie, regele promite brașovenilor că, dacă tara

Romaneasca  va ajunge „în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de

la Rucar  (Ruffa Arbor) la Bran . Referința din textul documentului din

1377  cu privire la o „nouă cetate de piatră”, permite deducția că

fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost

precedată de o întăritură de graniță mai veche.

Această cetate, probabil din lemn, a fost ridicată de

cavalerii teutoni între 1211-1225 . În secolul al XIII-lea teritoriul

cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia.

În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor

Bran (fără domeniul aferent) și Bologa . Branul rămâne sub autoritatea

Țării Românești până în 1419.

În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea

scaunului Brașovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanțat

lucrările de fortificare și de extindere.

În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat Castelul Bran

reginei Maria a Romaniei, în semn de recunoștință față de contribuția sa

la înfăptuirea Marii Uniri. Însă la moartea sa regina l-a înstrăinat,

lăsându-l moștenire fiicei ei preferate, principesa Ileana, căsătorită

cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg.

După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în

proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice

începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală.

În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii

mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul

turistic.

La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice,

castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg.

 Ministerul Culturii l-a administrat tranzitoriu și în următorii trei

ani, iar in  data de 1 iunie 2009 castelul a intrat pe deplin în posesia

moștenitorilor, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și

Arhiducesa Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.