Jurnalism cetatenesc

Astăzi despre

Ziarul de Vrancea
25 feb 2017 678 vizualizări

Nicolae Tonitza

Nicolae Tonitza a murit la 26 februarie 1940, la Bucureşti

Nicolae

Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori ai României, s-a născut la 13

aprilie 1886, la Bârlad. Pictor, grafician, critic de artă, Tonitza se

remarcă prin portretele realizate, îndeosebi cele de copii şi de femei,

precum şi prin peisaje şi naturi statice.


A urmat cursurile gimnaziale la Școala ”Manolache K. Epureanu” din

oraşul natal. În 1902, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din Iaşi,

fiind coleg cu Ștefan Dimitrescu, Ion Secoşanu ş.a. Student fiind, s-a

numărat printre susţinătorii ţăranilor răsculaţi în 1907, retrăgându-se

în aceste împrejurări de la Academia din Iaşi (diploma de absolvire a

obţinut-o în 1912). Și-a continuat studiile la München, unde în 1908 a

fost admis la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase. Expune la

Galeria Kunstverein (Munchen), trimite caricaturi la revista ”Furnica”

şi articolul ”Importanţa criticii de artă” la revista ”Arta română” din

Iaşi, care reprezintă debutul său în publicistică. În anul 1909,

călătoreşte în Italia şi în Franţa.

Între 1909 şi 1911 s-a aflat la Paris, unde a frecventat ateliere şi a

făcut studii după pictori celebri. În timpul studiilor, a participat la

zugrăvirea unor biserici, din aceşti ani nerămânând însă decât puţine

lucrări. A colaborat cu desene şi articole la diferite reviste ale

vremii. Întors în ţară, în 1911, se concentrează asupra unui bogat

univers de subiecte raportate la existenţa umană, realizând seria de

lucrări intitulată ”Din viaţa celor umili”. Participă la expoziţia

”Tinerimii artistice” şi zugrăveşte bisericile din Scorţeni, Silişte,

Poeni, Văleni. În 1913, se căsătoreşte cu Ecaterina Climescu, cu care va

avea doi copii, Catrina şi Petru. Din motive financiare, renunţă la

pictură câţiva ani şi lucrează ca redactor la ziarul ”Iaşul”. În 1916,

expune, la Bucureşti, 94 de picturi şi desene, împreună cu Ștefan

Dimitrescu.

Este mobilizat şi trimis pe front, în 1916, dar cade prizonier în luptele de la Turtucaia şi este trimis în lagărul de prizonieri de la Kirjali (Bulgaria).

După Primul Război Mondial se stabileşte la Bucureşti, iar între anii

1921-1924, locuieşte la Vălenii de Munte. În 1925, a întemeiat ”Grupul

celor patru”, alături de Oscar Han, Francisc Șirato şi Ștefan

Dimitrescu.

Lucrările sale sunt naturi statice (”Vas cu trandafiri”, 1927-1929;

”Natură statică cu icoană”, 1927-1928; ”Natură statică cu legume”),

scene de interior (”Cerdacul”, 1924; ”Vatră”, 1925), nuduri (”Nud în

iatac”, ”Nud cu spatele”, ”Nud la malul mării”), peisaje (”Peisaj

bucureştean”, 1925; ”Vedere din Bucureşti, iarna”, 1925, ”Plajă la

Mangalia”, peisaje dobrogene), portrete de copii şi de femei (”Fata

pădurarului”, 1924; ”Katiuşka lipoveanca”; ”Cap de copil”, ”Nina în

verde”), de clovni (”Pagliaccio”, ”Clovn”), portrete şi autoportrete

(”Portretul lui Gala Galaction”, 1921; ”Autoportret”, 1923) ş.a.

A expus şi în străinătate, la Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935) ş.a.

În anul 1933, a ocupat catedra de pictură la Academia de Arte

Frumoase din Iaşi, rămasă vacantă în urma decesului lui Ștefan

Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei.

Nicolae Tonitza a murit la 26 februarie 1940, la Bucureşti.

În Bucureşti există un liceu de arte plastice, înfiinţat în 1949,

care îi poartă numele — Liceul de Arte Plastice ”Nicolae Tonitza”.

În 2010, o expoziţie cu tema “Tonitza —

armonii de culoare”, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la moartea

marelui pictor şi grafician, a fost deschisă în Spaţiile Medievale ale

Muzeului Naţional Cotroceni. Expoziţia, în cadrul căreia au fost

prezentate 83 de lucrări de pictură şi grafică, a fost organizată de

Administraţia Prezidenţială şi de Muzeul Naţional Cotroceni, în

colaborare cu mai multe instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară.

Tot în 2010, a fost vernisată, la Centrul Cultural Art Society, expoziţia “Grupul celor 4”, cu lucrări ale pictorilor

şi graficienilor Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato,

precum şi ale sculptorului Oscar Han. Ruxandra Garofeanu, preşedintele

Fundaţiei Culturale Art Society, preciza, cu acel prilej, că vernisajul

este organizat după 75 de ani de la ultima expoziţie a ”Grupului celor

patru”, amintind totodată că grupul s-a născut dintr-o extraordinară

contopire de concepţii estetice şi etice.

O monedă de argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea

lui Nicolae Tonitza a fost pusă în circulaţie, în scop numismatic, la 22

august 2011, de Banca Naţională a României.

Numeroase lucrări ale lui Tonitza au figurat în ultimii ani în catalogul unor licitaţii.

În 2010, “Golgota”, cea mai mare lucrare a lui Nicolae Tonitza (un

metru pătrat) a fost adjudecată la suma de 125.000 de euro. În 2011, au

fost adjudecate lucrările: “În iatac” (290.000 euro), “Crini imperiali”

(30.000 euro), ”Doamna cu voal” (15.500 euro), “Curte la Mangalia”

(76.000 euro), “Fiul pădurarului” (115.000 de euro), “Pe verandă”

(155.000 euro), “Afizé” (160.000 euro). În 2012, au fost adjudecate

tablourile “Trei fraţi” (170.000 euro), “Copil în rose” (75.000 de

euro), ”Nud văzut din spate” (110.000 euro), “Două surori” (125.000

euro), “Nud cu spatele” (140.000 euro), “Catrina” (142.000 euro).

Potrivit Topului 100 al celor mai valoroşi pictori români, lansat în octombrie 2012, Nicolae Tonitza conducea clasamentul celor mai bine vânduţi artişti români, în licitaţiile publice din ultimii zece ani.

Potrivit unui comunicat al Casei Artmark, topul era condus de Nicolae

Tonitza, cu opera “În iatac”, adjudecată la Licitaţia de iarnă a Artmark

din 2011, cu preţul record de 290.000 de euro.

Nicolae Tonitza a fost cel mai bine vândut pictor şi în 2013,

an în care cele 47 de opere ale pictorului adjudecate (din cele 61

scoase la licitaţie) au însumat 849.337 de euro. Dintre tablourile

semnate Tonitza, adjudecate la licitaţii în 2013, amintim: “Plajă la

Mangalia” (25.000 euro), “Noapte bună!” (90.000 de euro), “Tătăroaică”

(32.500 euro), “Peisaj la Vălenii de Munte” (22.000 euro), ”Gladiole”

(75.000 euro). În 2014, lucrarea “Pregătiri de masă (Interior IV)” a

fost adjudecată la suma de 85.000 euro. Casele de licitaţii de artă

româneşti remarcau la finele anului 2014 că printre cele mai căutate

loturi sunt operele clasicilor autohtoni precum Nicolae Tonitza şi

Corneliu Baba.

În 2015, au fost adjudecate lucrările “Baia Suzanei” (la suma de

47.500 de euro), “Puritate” (60.000 de euro), “Trandafiri sălbatici”

(13.000 de euro), iar la licitaţia de primăvară organizată de Artmark în

martie 2016 au fost adjudecate alte două tablouri de Nicolae Tonitza:

“Bluză albastră” (35.000 de euro) şi “Garofiţe” (26.000 de euro)

În cadrul manifestării ”Noaptea Muzeelor”, din 16 mai 2015, la

Palatul Cesianu-Racoviţă a putut fi vizitată o expoziţie intitulată

“Capodopere de Nicolae Tonitza din colecţii private”. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, tablouri-de-vis.ro)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.