Jurnalism cetatenesc

Astăzi despre 1968: Inaugurarea Uzinei de la Pitești, prima uzină de autoturisme din România

Ziarul de Vrancea
19 sep 2018 430 vizualizări

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

Automobile Dacia S.A.

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

Istorie

Începuturi. Căutarea unei licențe. Dacia 1100 și 1300

Dacia 1100

Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producția de serie a unui autoturism, autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licență obținută de la un producător străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.000 și 1.300 cm3 și să se producă între 40.000 și 50.000 automobile pe an. La licitație au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin Martin.[necesită citare] De asemenea, s-au testat următoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin.[necesită citare] Însă, după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulle în România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid ca uzina Dacia să producă autoturisme sub licență Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să înceapă în Franța, în a doua jumătate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în septembrie 1966. Renault a permis părții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.

Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate.

La 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe la august 1968 se testează primul motopropulsor.

La 20 august 1968 se începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licența Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și până în 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri și un motor mai puternic, folosit de poliție și în cursele de raliu. Puține au mai rămas în stare de funcționare.

Dacia 1300

După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300, care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12, fiind prezentată la saloanele auto de la București și Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe față.

Între 1970 și 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Astfel, în 1970 apar versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L (de la „lux”), 1300LS („lux super”, destinată membrilor importanți ai PCR), în 1973 este lansat modelul break, iar în 1975 modelul Dacia 1302 (gen papuc, fabricat în 2000 de exemplare, până în 1982).

Dacia a mai produs și un model de dubă numit Dacia D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru că și Bucureștiul producea în uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dubă similară, producția Dacia D6 a fost limitată pentru a nu crea concurență.

După 1985, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model purtând numele Dacia Lăstun sau Dacia 500, fiind produs la Timișoara. Echipată cu un motor de 499 cm3, cu 22 cp și un consum de 3,3 l/100 km. Însă, modelul este scos din fabricație după 1989 datorită problemelor de calitate și a prețului ridicat. Tot în anii '80, Dacia a mai produs modelul Dacia 2000, având la bază autoturismul Renault 20. Acest model era produs special pentru elita PCR, utilizat ca mașină de serviciu, nefiind comercializat către cetățeni și era disponibil în culoarea negru sau albastru închis, producția fiind, de asemenea, limitată.

La salonul de la București din 1979 a fost prezentată varianta restilizată a modelului 1300, Dacia 1310, primul model apărut după încetarea contractului de licență Renault 12, în 1978. Modificările au constat în: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecție noi și interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor, R12 in 1975.

Dacia s-a vândut și în Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante de aliaj și cutie de viteze cu 5 trepte. ARO 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster.

În aceeași perioadă de timp s-a produs și Dacia 1310 Sport. La salonul din 1980, mulțimea a admirat Brașovia, un coupé bazat pe modelul 1310 și creat la un atelier din Brașov. Conducerea și-a dat acordul pentru începerea producției și din 1981, o variantă în două uși, Dacia Sport 1410, a fost produsă pentru tineretul din acele timpuri. Aceste mașini erau foarte populare și în cursele de raliu, iar piloți ca Nicu Grigoraș au modificat vechile motoare de Renault, obținând performanțe uimitoare.

În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepție 100% românească.

După 1989

Dacia Solenza: avea la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect împrospătat. În imagine avem un model 2004 cu nivelul de echipare Scala

Între anii 1991 și 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs în anii '80.

După 10 ani de așteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit și pornea cu un handicap apreciabil.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produs de firma Bosch, ce echipează modelul Dacia Nova.

În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI.

În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, și un diesel de 1,9 litri.

Dacia Logan MCV

În 2004 se încetează producția modelelor Berlină și Break și se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare, în special la partea din spate. Noul model semăna mult cu modelul Logan Steppe (concept carul) prezentat în primăvara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semăna foarte mult cu modelul Logan MCV. Tot în 2007 a fost lansat Logan Pick-Up, o utilitară compactă destinată micilor întreprinzători și comercianți. În anul 2008, gama Dacia a fost completată cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan și Logan MCV au fost restilizate.

În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis International (ACI) România pentru suma de 50,8 milioane euro[2]. Auto Chassis International (ACI) a fost fondată în 1999 ca entitate a Grupului Renault[2]. Filiala ACI România a fost constituită în anul 2002 pentru a furniza piese constructorului român, iar la momentul achiziției avea 1.420 de angajați[2].

Dacia Duster: primul SUV Dacia.

În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria acestei mărci. O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu devine primul proprietar din România al unui model Duster[3]; acesta era un vârf de gamă și singura diferență față de un model de serie, consta în culoarea „roșu de foc”.


Mulțumesc uzinelor Dacia-Renault care mi-au oferit singurul Duster roșu și vă spun aici, deschis, că, dacă vor mai fi solicitări, știu că au fost presiuni extraordinare pentru această culoare și la alte comenzi, dezleg uzina Dacia să folosească culoarea roșie pentru oricine solicită această culoare"

Traian Băsescu[3]

Divizii

Automobile Dacia deține următoarele companii: Mașini Unelte Dacia, Motoare Dacia, Servicii Comune Dacia și Utilaje Dacia, care au fost create înainte de privatizarea uzinei Dacia în anul 1999[4].

De asemenea mai deține societatea Transporturi Dacia care asigură transportul muncitorilor și transportul de mărfuri pentru uzină, precum și Mecanica Dacia și Matrițe Dacia[4].

În anul 2004, Mașini Unelte Dacia, avea 32 de salariați, Motoare Dacia avea 2.305 angajați, iar Utilaje Dacia avea 832 de salariați[4]. Matrițe Dacia avea 222 de angajați în anul 2011 și o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro în 2010[5].

Modele produse

Dacia Pick-Up

Modele aflate în producție

Dacia Sandero

Prototipuri și ediții limitate

Evenimente

Producția

În luna mai 2014, Uzina Dacia a atins cifra de 5 milioane de automobile produse în intervalul de 46 de ani de la înființare.[6] Dacă în 1998 s-a atins borna celor 2 milioane de mașini (cu o Dacia 1307 cu dublă cabină), în următorii 16 ani s-au produs peste 3 milioane de exemplare.[6] Modelul cu numărul 5 milioane a fost o Dacie Duster.[6]

Vânzări

În România, cota de piață Dacia a fost de 26,1% în anul 2008, menținându-se în continuare pe primul loc, urmată de Skoda, cu o cotă de piață de 7,4%[7].

În Franța, cota de piață Dacia a fost de 4,6% în 2010, cu 104.642 de înmatriculări noi, 2,7% în 2009 cu 66.000 de unități[8][9], și 2,3% în anul 2008[10].

În Spania, cota de piață Dacia a fost de 2,14% în anul 2010, cu 21.392 de unități vândute, față de o cotă de 0,91% în 2009 cu 8.725 de unități vândute[11].

Vânzări totale:

Din producția anului 2010, de 348.723 vehicule, Dacia a vândut 110.000 unități în Franța, 40.500 în Germania, 21.930 în Italia, 21.739 în Spania, 19.167 în Turcia, 18.578 în Algeria și 18.087 în Maroc[17].

Din producția anului 2009, de 311.282 vehicule, Dacia a vândut 84.708 unități în Germania (2,13 % cotă de piață), 65.956 în Franța (2,5 %), 41.862 în România (28,9 %), 21.739 în Italia (0,93 %), 18.112 în Maroc, 17.327 în Algeria, 9.727 în Turcia și 9.030 în Spania[15].

Modelul Dacia Logan este produs și în Maroc, în uzina SOMACA, din Casablanca[15].

Cifra de afaceri:

Venit net în 2009: 54 milioane euro[19]

Exporturi

Exporturile estimate ale Uzinelor Dacia au reprezentat, în 2013, 3,6 miliarde de dolari.[6] Prin comparație, în 1989, toate exporturile României au reprezentat 5,9 miliarde de dolari.[6]

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 
 
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
 
 
 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.