Jurnalism cetatenesc

Astăzi

Ziarul de Vrancea
2 feb 2018 342 vizualizări

1870 - A murit, la Budapesta, Emanoil Gojdu 

Emanuil Gojdu a făcut parte dintr-o familie macedoromână, această origine dinspre tată fiind confirmată de mai toţi biografii săi, după cum se menţionează în vol. "Viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu" (1802-1870), Maria Berenyi, 2002. O familie care îşi avea rădăcinile în oraşul Moscopole, centru economic şi cultural deosebit de bogat şi înfloritor, care până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea a reprezentat cel mai important punct de cultură şi civilizaţie pentru macedoromâni.

S-a născut la 9 februarie 1802, la Oradea, fiind cel de-al doilea dintre cei şase fii ai familiei. Emanuil Gojdu şi-a petrecut copilăria în oraşul natal şi a început să înveţe carte la şcoala primară ortodoxă românească din Oradea. A absolvit liceul romano-catolic, în 1820. După absolvirea gimnaziului a continuat studiile la Academia de Drept din Oradea, între anii 1820-1821, şi la Academia de Drept din Pojon (Bratislava), 1821-1822, şi a continuat la Universitatea din Pesta. Aici, în 1824, a obţinut diploma de avocat.

În urma obţinerii diplomei de avocat, Emanuil Gojdu a intrat ca stagiar în biroul avocatului Vitkovics Mihâly din Budapesta.

În această perioadă, Gojdu a cunoscut o serie de intelectuali români din Pesta, şi prin ei a luat cunoştinţă de aspiraţiile culturale ale românilor din imperiu. Tot acum, Emanuil Gojdu l-a cunoscut şi a legat o strânsă prietenie cu studentul la drept, Anastasiu Şaguna, viitorul mitropolit al Ardealului.

Mediul cultural şi religios în care a trăit i-au conturat lui Emanuil Gojdu, o personalitate profund ataşată de interesele naţiunii sale, se arată în volumul citat. Emanuil Gojdu se afla printre cei care sprijineau apariţia tipăriturilor româneşti, editate la Buda.

După terminarea stagiului avocaţial Emanuil Gojdu şi-a deschis un birou propriu de avocat în Budapesta. La scurt timp a devenit o autoritate juridică recunoscută, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din capitala Ungariei.

Rechizitoriile, ca şi pledoariile sale, erau publicate şi propuse ca model studenţilor de la universităţile din Pesta şi Pojon.

Gojdu a fost primul jurist care în 1827 a înlocuit limba latină cu cea maghiară în intentarea acţiunilor judecătoreşti din Pesta şi Buda, asigurându-şi prin aceasta un loc aparte în istoria justiţiei din Ungaria.

În această perioadă, Emanuil Gojdu a ajuns să fie unul din cei mai înstăriţi oameni din Pesta. Bun administrator al veniturilor sale, Gojdu a devenit treptat şi un mare proprietar. Ca om cu avere îndeplinea multe funcţii sociale şi publice.

Emanuil Gojdu a fost membru al unor societăţi culturale, printre altele a fost şi membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), societate întemeiată de mitropolitul Andrei Şaguna în 1861, la Sibiu.

În 1832 Emanuil Gojdu s-a căsătorit cu Anastasia Pometa (născut în 1796), fiica negustorului macedoromân Constantin Pometa. După moartea celei dintâi soţii, în 1863, s-a căsătorit tot cu o macedoromână din comunitatea din Pesta, Melania Dumcia, fiica directorului de bancă Ignaţiu Dumcia. A avut un singur copil, din prima căsătorie, o fetiţă, Maria Cornelia, care a murit la vârsta de un an.

În 1861, Emanuil Gojdu, beneficiind de încrederea guvernului maghiar, a fost numit comite suprem (prefect) al comitatului Cara, în Lugoj, această însărcinare aducându-i şi calitatea de membru al Casei Magnaţilor, forul legiuitor superior al parlamentului maghiar.

A revenit în Dieta de la Pesta pe perioada 1865-1868, de această dată în calitate de deputat, reprezentând circumscripţia electoral Tinca (Bihor).

În 1869, Emanuil Gojdu şi-a întocmit testamentul, prin care stabilea ca averea sa să fie administrată de o fundaţie, care-i va purta numele şi din veniturile acesteia să se acorde burse pentru studii. La doar câteva luni de la semnarea acestui testament, la 3 februarie 1870, Emanuil Gojdu s-a stins din viaţă.

Fundaţia a fost înfiinţat prin actul testamentar din 4 noiembrie 1869 şi a început să funcţioneze după moartea întemeietorului. Potrivit prevederilor testamentare, averea lui Gojdu urma să fie administrat de o reprezentanţă, compusă din mitropolitul ortodox al Transilvaniei, episcopii ortodocşi de la Arad şi Caransebeşi şi din membrii laici.

Prima reprezentanţă a fost aleasă în 1870, între membrii ei aflându-se şi mitropolitul Andrei Şaguna.

Respectând hotărârile testamentare ale lui Gojdu, reprezentanţa a acordat burse, începând cu anul 1871. Printre bursierii Fundaţiei Gojdu s-au aflat oamenii de cultură, savanţii şi oamenii politici, între care: Victor Babeş, Valeriu Branişte, Octavian Goga, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Aurel Lazăr, Aurel Vlad, Virgil Oniţiu, Nicolae Zigre, Teodor Neş, Petru Groza, Constantin Daicoviciu şi alţii.

După Primul Război Mondial averea Fundaţiei Gojdu a rămas aproape în întregime în Ungaria. Reprezentanţa fundaţiei funcţiona la Sibiu, iar Administraţia bunurilor se afla la Budapesta.

În urma conferinţei de la Haga (august 1929), în 1930, s-a semnat la Paris un acord între România şi Ungaria, referitor la Fundaţia Gojdu. În baza acestui acord, a avut loc o serie de negocieri între guvernul maghiar şi guvernul român. Negocierile au fost suspendate odată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial. După terminarea conflagraţiei, românii din Ungaria au vrut să folosească pentru diferite scopuri culturale imobilele Fundaţiei Gojdu. Din 1948, pentru scurt timp, în casele Fundaţiei Gojdu şi-au avut sediul provizoriu două instituţii româneşti: Uniunea Cultural a Românilor din Ungaria şi Căminul Studenţesc N. Bălcescu.

În 1952, bunurile şi imobilele Fundaţiei Gojdu au fost naţionalizate.

În 1996, din iniţiativa ierarhilor ortodocşi din Mitropolia Ardealului şi Mitropolia Banatului (instituţiile împuternicite să gestioneze activitatea şi patrimoniul) şi cu sprijinul mitropolitului Antonie Plămădeală, Fundaţia Gojdu şi-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu.

Moştenirea lăsată de Emanuil Gojdu a rămas şi acum să fie administrată de fundaţia înfiinţată la Sibiu, în 1996. La această situaţie s-a ajuns după respingerea în Parlament a unui acord de înfiinţare a unei noi fundaţii Gojdu. Acordul, semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005, între Guvernul României şi Guvernul Ungariei, prevedea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", cu sediul la Budapesta, a cărei înfiinţare şi funcţionare ar fi trebuit să se facă potrivit legislaţiei maghiare.

În martie 2008, Senatul a respins Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României şi cel al Ungariei privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu". Senatul s-a raliat, astfel, punctului de vedere adoptat de Camera Deputaţilor şi de Biserica Ortodoxă Română, iar singura fundaţie recunoscută a rămas cea de la Sibiu. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.