Aceasta e părerea mea: Încotro mergem? Nu Trump a câștigat, democrații progresiști au pierdut!
Poate ne mai liniștim și n-o mai luăm pe repede înainte, încercând o mână de oameni să salvăm lumea și problemele existențiale ale fiecărei minorități, nu de alta, dar e pericol să fie „vițeversa”, adică să îngropăm lumea, lumea noastră, cea pe care o știm, liniștită și previzibilă, și să dăm cu oiștea în gard cu problemele existențiale ale majoritarilor. Atunci să vezi...probleme! Întotdeauna calea este moderația. Cum toată lumea își dă cu părerea despre votul din America, e timpul să fac și eu pe deșteptul. Și zic că n-au câștigat Trump și republicanii, ci au pierdut democrații. Am auzit că acolo până și cetățeni cu simpatii democrate au ajuns, cu inima îndoită, să voteze cu „ăilalți”. Îi înțeleg. Pentru că nici eu nu mai înțeleg încotro a luat-o lumea.
Europa, un mizilic ca suprafață și populație, vrea sustenabilitate și energie verde cu orice chip, cât mai repede și cu orice preț. ONGuri plătite probabil de ruși se opun la orice proiect ce înseamnă gaze de șist, centrale nucleare, termice. Să se închidă tot. Să nu se mai construiască. Evident că nu poți satisface cererea doar cu energie verde, așa că ești forțat să cumperi gaze de la ruși, de exemplu. Energia fiind puțină, normal că este mai scumpă față de USA, Rusia, China, India și tot ce înseamnă competiție pe industrializare. Cum poți fi competitiv cu energie scumpă?! Cum să ai industrie performantă față de restul lumii? Trec ăștia ca trenul pe lângă noi. Europa va sărăci de atâtea gânduri și scopuri bune. Prin urmare, europeanul va vota așa cum a votat și americanu: pe principiul bu-bu! Adică burtă, buzunar! Conceptele sunt frumoase, salvăm planeta, balenele, dar bu-bu e baza, că nu suntem toți niște oengiști visători! Și-atunci vor apărea niște Trumpi pe-aici de n-o să ne vedem! Se va alege praful de toată filozofia verde! Ori credeți că Putin gândește ecologic când dă cu bomba?! Chiar aș fi curios ce părere are despre încălzirea globală și cum gândește el să facem energie verde, să fim sustenabili...
Asta-i exagerarea materială, ca să zic așa... Mai e aia spirituală, tot ca să zic așa... Bre, io nu sunt de-alde Șoșoacă, Simion sau alți antiglobaliști feroce și degrabă patrioți, români verzi... Nu mi-e frică nici că mă fac occidentalii gay, nici că mă vor pune să mănânc făină de greieri... Sunt pentru egalitate, echitate, integrare... Dar toate chestiunile astea de corectitudine politică, cancel culture, progresism, woke și cum s-or mai denumi curentele astea, s-au dus într-o zonă deranjantă. S-a plecat dintr-o extremă, cea a tiraniei majorității, și s-a ajuns în cealaltă, tirania minorității.
Dau cuvântul reputatului regizor român-american, Andrei Șerban, care a demisionat de la Universitatea Columbia în 2019, după 27 ani. Deci 2019, probabil că acum sunt noi culmi de progres și civilizație. Reputatul regizor a spus că a devenit foarte greu să expui un alt punct de vedere decât „ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități”. Șerban a precizat că oricine care are idei diferite poate fi eliminat, situația deteriorându-se grav față de perioada în care a ajuns el în America. „Ești anulat. Ești exclus. Ești pus la zid și umilit prin rețelele sociale care au puterea să distrugă oricând pe oricine. Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități. Mulți studenți se simt intimidați. Încep să se teamă să vorbească sau să pună întrebări. Oricine are idei care nu sunt acceptate e în pericol să fie expus și, dacă nu se conformează, poate fi eliminat. Campusurile universitare erau o arenă liberă când am ajuns în America, o arenă cu adevărat democratică de discuție, care încuraja duelul de opinii critice, se combăteau perspective diverse, opuse chiar. Astăzi dominant e disprețul față de oricine nu aderă la linia „corectă”. Pentru tinerii veniți să studieze e o atmosferă care creează confuzie totală. Ce modele sunt de urmat? În loc să vină la școală să învețe carte, sunt îndrumați să protesteze. E o situație cu totul nouă, care nu știu unde va duce”, a declarat el pentru RFI. În ceea ce privește rescrierea istoriei și a operelor de artă care „nu mai corespund” normelor corectitudinii politice, Andrei Șerban a dat un verdict categoric. „E adevărat. E tragi-comic. Este o cumplită încoronare a principiului că cei care nu sunt cu noi trebuie distruși. Mie îmi amintește de anii 1948 – 1952 în România, cei mai cumpliți ani. Erau lozinci precum „Trăiască lupta pentru pace, deci moarte dușmanilor”. Ce absurditate. Râdem, dar nu râdem. Aceleași lozinci revin”, a continuat regizorul. Șerban crede că și teatrul a devenit politizat, prin invazia ideologiilor, iar din păcate, nu există o „opoziție clară” a artiștilor. Regizorul a relatat o convorbire cu decanul, care i-a trasat sarcina de a recruta un profesor care să îndeplinească criterii extraprofesionale: să fie femeie de culoare și lesbiană. La întrebarea lui ce să facă dacă totuși un bărbat alb și heterosexual se dovedește cel mai bun dintre concurenți în plan profesional, răspunsul a venit că universitatea nu dorește încă un profesor care se încadrează în această tipologie. Andrei Șerban și-a dat în cele din urmă demisia după ce a fost criticat că nu are suficientă încredere că un transexual poate juca foarte bine personaje feminine precum Julieta lui Shakespeare.
Acuma, dacă mă gândesc, cam toți designerii de modă faimoși sunt femei și bărbați. Homosexuali. Eu nu prea am talent în zona asta. Mă gândesc însă că ar fi de dorit ca în industria modei să fie și unu ca mine, alb și heterosexual, măcar unul, pentru diversitate. Iar dacă nu cumpără niciunul de la mine înseamnă că societatea are buba la cap, are ceva cu mine. Progresismul de rit nou ajunge să spună că, pentru unii, libertatea înseamnă dreptul meu de a face ce vreau, nu că libertatea înseamnă dreptul meu de a face ce vreau, atâta vreme cât nu încalc drepturile celuilalt. Adică ne întoarcem în timp.
Exemplele sunt multe și le știți și voi. Anecdotic, în dimineața în care am aflat că Trump a câștigat alegerile, și mă întrebam de ce le-a câștigat, mi-a apărut pe wall o americancă care se plângea foarte supărată că a fost cu fiul ei, care nu se simțea prea bine, dar care se simțea pisică, ați auzit bine, la un medic veterinar. Omul i-a spus că să meargă la unul de oameni. Cum așa, s-a indignat mama?! Unde e libertatea de a alege? Veterinarul ăla a greșit, a pus copilul într-o situație care poate să-i vătămeze psihicul... Frate, oare așa se construiesc caracterele la copii, fără să-i spui „NU” niciodată? Nu în ultimul rând, pe emigranții ilegali, în special cei care nu reușesc deloc să se integreze, și nu religios, cum credeți că-i acceptă majoritatea? Sunt cartiere întregi prin Belgia, Suedia, unde poliția nu mai are curaj să intre. Oare cum apleacă urechea votanții la cei care promit rezolvarea problemei? Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici. Sunt lucruri știute, dar ne e frică să le spunem pentru că părem învechiți, încremeniți în proiect, xenofobi, rasiști sau mai știu eu ce. E foarte posibil ca FB-ul să ma baneze, este incorect politic ce-am zis eu. În fond, trăim într-un paradis, toată lumea se înțelege cu toată lumea, să facem bine ca să nu facem rău, mai salvăm și o balenă între doi copaci plantați...
P.S. Da, clima se schimbă dramatic, dar, unu, e foarte posibil să fie ceva mai mult decât poluarea omului, adică Pământul în sine să treacă printr-o astfel de etapă, doi, nu poate un pitic ca Europa să-și riște ea SINGURĂ bunăstarea, iar GIGANȚII lumii să nu dea două parale pe asemenea chestiuni și să se îmbogățească pe naivitatea noastră. O Europă săracă este o Europă dezbinată, gata să-și reia istoria violentă de unde a lăsat-o.
Narcis Herescu
