Jurnalism cetatenesc

Aceasta e părerea mea: Oameni de seamă.Personalități de prestigiu și civilizație românești

Gheorghe Băeşu
1 aug 2021 2514 vizualizări
Gheorghe Băeșu
Gheorghe Băeșu

Bărbați și doamne, care prin capacitatea lor creatoare, prin muncă și inteligență au înnobilat țara cu trofeee, merite recunoscute internațional și cu o contribuție considerabilă la progresul omenirii. 

Avem doi premiați Nobel, medicul Ioan Moraru din satul Dârlos, lângă Mediaș, conducător al Organizației pentru prevenirea Războiului nucelar, un caracter de excepție, un medic excelent în anatomie patologică, respectat de studenți, colegi și colaboratori pentru calitățile excepționale, cu un comportament moral și cu o esențială pasiune pentru medicină, apreciat de străini, necunoscut acasă. Doctorul Emil Palade, stabilit în America, premiat Nobel pentru Medicină, mare biolog, el a spus că ”sănătatea nu e totul, dar totul fără sănătate este nimic”. În rândul acestor corifei ai medicinei românești se regăsesc și Dr. Carol Davila, general al armatei, profesor capabil de lucruri mari cu mijloace mici, Nicolae Crețulescu, medic și om politic, participant la Revoluțiade la 1848, Dr. Victor Babeș,fondatorulȘcoliiromânești de microbiologie,Ion Cantacuzino, medic și microbiolog român,fondator al școliiromânești de imunologie și patologie experimentală, a înființat "Institutul de SerurișiVaccinuri" (1921), care astăziîipoartănumele;Alexandru Vaida Voievod om politic, eroul de la Trianon; Dr. Brânză, pe lângă marile calități de medic este și făuritorul Grădinii Botanice din București. Urmează Prof. Eugen Proca, Ioan Pop de Popa, Brădișteanu, Oproiu, Baltazar Arsene, Arsenescu, portdrapelul celor care au fost. În domeniul științei capul de afiș îl deține Traian Vuia și Henri Coandă, părintele supersonicului; Emil Racoviță mare speolog, participant la călătoria spre Polul Sud cu Charles Darwin, Grigore Moisil în matematică, Horia Hulubei întemeitorulInstitutului de Fizică Atomică, constructor al celui mai mare laser din lume; Gabriel Socol, savantul din Giurgiu; profesor Morgan, director al Institutului de Fizica Nucleară; profesorBădăru, Țițeica și Nicolae Orăscu.

Literatura României aureolată de cei mai mari oameni ai penelului, cu vârf de lance Mihai Eminescu. O întrunire impusă de staful moscovit a avut ca subiect de discuție originea lui Eminescu, la care reprezentantul rus Ilia Repin a afirmat sus și tare că”Eminescu alias Eminovici este al nostru,al rușilor”, iar marele nostru confrate Grigore Vieru a dat replică imediat: ”Da, domnule, aveți dreptate, Eminescu este al tuturor, este universal!”

Într-o ordine mai mult sau mai puțin importantă amintim pe Ion Neculce, Grigore Ureche, Miron Costin, Gheorghe Asachi, Dinicu Golescu, Spiru Haret, CA Rosseti, scriitor și ziarist pașoptist, Gheorghe Lazăr, Martha Bibescu, Marin Preda, I.L. Caragiale, Ion Creangă, Anton Pan, Barbu Ștefănescu de la Vrancea, Duiliu Zamfirescu, Costache Negri, Costache Negruzzi, Alecu Ruso, Ioan Slavici, Minulescu, Rebreanu, Mușatescu, Eugen Barbu, Marin Sorescu, Petre Țuțea românul absolut, Emil Cioran, Sadoveanu - scriitor și om politic, Cezar Petrescu, Eugen Ionescu și alții. Scrisul și atitudinea lor față de nedreptățile orânduirii au pecetluit frumosul neam carpatin și momentele plăcute ale vieții cotidiene. Nu uităm nici meritele marelui Enescu, Porumbescu, Brâncuși, pictor Gheorghe Petrașcu, Ștefan Luchian, Grigorescu, Anghel Saligny - constructorul poduluiCernavodă, Ion Ionescu de la Brad, cei care au adus adevărul istoric al României pe cele mai înalte culmi alături de GheorgheȘincai, Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălnicenu - istoric, om politic, mentorul unirii Țării Românești, mare orator, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Vasile Pârvan.

Oamenii politici de bază ai țării, Iuliu Maniu, artizanul și câștigătorul la Trianon, unde a obținut iremediabil, irevocabil și pentru totdeauna Transilvania provincie românească, Barbu Știrbei prim ministru 1927, membru de onoare al Academiei Române, Nicoale Titulescu diamantul diplomației române, de două ori președinte la Liga Națiunilor, GheorgheTătărescu, Tache Ionescu, Ionel Brătianu prim-ministru, Ionel C Bratianu 1908-1927, Barbu Catargiu care l-a încurajat pe Regele Carol să rămână în țară, acesta a dorit să plece înapoi în Germania, la care Barbau Catargiu a spus „Aiasta nuse poate, aici ai venit și aici rămâi!”. Armand Călinescu, Ion Ghica, Octavian Goga, Goldiș - om politic, luptător pentruîntregirea și unirea Transilvaniei cu țara mamă;VirgilMaghearu, Marghiloman, Nicolae Rădescu.

Mari conducători de oaste: Litovoi 1927, Basarab I 1330, Burebista, Decebal, Matei Basarab, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Iancu de Hunedoara voievod al Transilvaniei, căpitan al Valahiei, părinte al Moldovei și guvernator al Ungariei, care prin victoria de la Bălgrad împotriva turcilor a scos Ungaria de sub pașalâc turcesc; Alexandru cel Bun, Petru Rareș, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu, Mihail Sturza, Gheorghe Bibescu, Alexandru Ioan Cuza.

Mari generali de armată: Alexandru Cernat, Nicolae Haralambie, colonel Slătineanu, Maior Șontu, cpt. Valter Mărăcineanu, eroii independenței țării.Alexandru Averescu,care, după lupta de la Mărășești, a primit o scrisoare de la comandantul Armatei germane în retragere, generalulMarkensen i-a scris „Averescule, și în școală ai fost mai bun ca mine!”, cu trimitere spre absolvirea aceleiași școli de război din Germania, de către cei doi generali. Nicolae Grigorescu, C-tin Prezan, Ioan Dragalina, cei care au obținut neatârnarea țării.

Mari Doamne care au pecetluit frumusețea și inteligența nației române: Doamna Elena Cuza ajutătoarea celor săraci, Regina Maria, stăpâna sufletelor aflateîn suferință pe front, o mamă pentru copiii nevoiași, un comportament rar întâlnit de civilizație, noblețe și de suflet. În cinstea celor de la Mărăști a construit Masusoleul (al treilea ca mărime din S-E Europei) o biserică, școala, 6 case pentru curajoșii neamului. Elena Văcărescu, prima femeie academician din România, onorată de guvernul francez cu ordinul cavaler al Legiunii de Onoare, membră de onoare a Academiei Române1925.

Martha Bibescu castelana de la Mogoșoaia, care a construit cea mai frumoasă clădire din București, locul unde se făcea politica țării, iar frecvenții castelului erau oameni de primă mână, l-a fermecat pe Proust și pe Saint-Exupéry. La banchetul de inaugurare al palatului au fost prezenți oameni marcanți:Ramsay Mc Donald,Winston Churchill, Alfons al Spaniei, plus o întreagă pleiadă de personalități românești, regele Carol și Ferdinand, C-tin Arginteianu, Pamfil Seicaru, Grigore Gafenco ambasadorul României la Londra. Înultimile zile ale vieții, l-a rugat pe Romulus Dianu să ducă un buchet de flori la mormântul lui Vasile Pârvan.

Elena Caragiani - prima româncă aviator cu brevet de pilot când acest privilegiu era atribuit doar bărbaților. Prima ziaristă din lume care a scris reportaje din avion, de fiecare dată s-a întors în țară cu dragoste, nefiind intimidată de nedreptățile și indiferența birocraților.

SmarandaBrăescu - aviatoare și parașutistă neîntrecută, deținătoare de recorduri mondiale de neegalat, face parte din elitele românești pedepsită de comuniști, dramă la care a contribuitși indiferența autorităților.

Mari doamne ale teatrului românesc: Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Leopoldina Bălănuță, TamaraButuceanu, Ileana Stana Ionescu, Carmen Stănescu, Rodica Tapalagă, Maria Filote.

Să nu-i uităm pe marii actori de teatru și revistă: Tănase, Giugaru, Birlic, Caragiu, Amza Pelea, Dem Rădulescu, Florin Piersic, Octavian Cotescu, Ștefan Mihăilescu Brăila, Ștefan Bănică Senior, Arșinel, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Mihai Fotino, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru.

Trebuie să ne amintim cu pioșenie de doamnele care au săvârșit prin fapta lor alături de alți oameni de arme: Ecaterina Varga, Ecaterina Teodoroiu, Ana Ipătescu.

Aceștia sunt oamenii a căror străduință a marcat cu litere mari faima României, oameni care au galonat marile lor fapte în slujba poporului român. Să le păstrăm o amintire pe măsura realizărilor lor și chiar să le urmăm exemplul de modestie, cinste, generozitate și respect pentru ființa umană.(Gheorghe Băeșu)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.