Aceasta e părerea mea: Îmbătrânește România!
MOTTO: ,,Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”. ( Mihai I al României )
„Dacă un popor n-are o tinerime entuziastă, cultă și cu dor de țară, este pierdut pentru totdeauna”. ( Vasile Conta )
Îmbătrânirea omului este un proces biologic firesc, dar îmbătrânirea unui popor are alte cauze pe care le găsim în politicile privind calitatea vieții, cât și în cele privind demografia. Dacă dau timpul înapoi, spre anii copilăriei mele, pot spune că în comuna natală, Andreiașu, erau trei școli gimnaziale și patru școli cu clasele I-IV, cu 1-2 posturi de învățător fiecare. În prezent, după un interval de treizeci de ani, au dispărut cele patru școli primare, iar una din cele trei gimnaziale a devenit școală primară. Numărul copiilor este în continuă scădere, atât la cele trei grădinițe, cât și la cele două școli gimnaziale rămase, iar peste tot se lucrează în condiții de predare simultană.
După 1990, tinerii au plecat în lume să-și facă un rost, dar nu toți au reușit. La nivel național, România avea în 1989 o populație de 23,11 milioane locuitori, iar în 2020 au rămas 19,318 milioane. Estimările INS sunt sumbre, arătând că în 2060 în România vor mai fi doar 13,7 milioane locuitori.
Conform Ministerului Românilor de Pretutindeni, în 2019 aveam 5,7 milioane de români în Diaspora. Tot în 2019, populația activă a României era de 9,008 milioane, dintre care 8,654 milioane angajați și 354 000 șomeri. Numărul pensionarilor era de 5,13 milioane. Toate aceste date sunt îngrijorătoare, dacă ne gândim la viitorul României. Mai îngrijorător este faptul că cei din conducerea țării nu consideră această scădere un real pericol pentru că se diminuează constant populația activă și crește numărul celor pensionați, ajungându-se la un moment dat la dezechilibre periculoase atât în plan social, cât și în cel financiar, deoarece acum nimeni nu poate estima dacă și câți români se vor mai reîntoarce în țară.
Este momentul ca actuala clasă politică să lase deoparte ciondrănelile cauzate de ambițiile personale sau de partid și să trateze cu maximă seriozitate problemele de siguranță națională, cum este cea a demografiei. Este adevărat că toată Europa se confruntă cu îmbătrânirea populației, dar multe țări au început deja să ia măsuri de redresare și de repopulare a localităților care s-au confruntat cu migrarea populației. Deja multe state europene au dezvoltat diverse strategii de redresare în acest domeniu. La noi, o singură categorie a populației are o natalitate crescută, însă tradițiile ancestrale ale acesteia privind școlarizarea și angajarea nu ne ajută cu nimic la rezolvarea problemelor naționale. Chiar în Vrancea avem o localitate cu cea mai mare creștere demografică din țară. (Cred că trebuie să luăm în serios ce a spus Mădălin Voicu acum câțiva ani referitor la viitoarea structură a populației și la noul nume al României.)
Având în vedere toate cele de mai sus, este lesne de înţeles faptul că România trebuie să adopte un set de măsuri care să răspundă nevoilor reale ale părinţilor, dar care să se ralieze şi cerinţelor la nivel european. Problemele demografice generate de fenomene precum scăderea natalităţii, emigrarea, îmbătrânirea populaţiei, dar şi nesiguranţa financiară, şi a unui loc de muncă trebuie să fie tratate cu prioritate în următorii ani, aşa cum reiese foarte clar şi din documentele şi analizele efectuate la nivel european, acolo unde România este parte. Pe lângă proiectele punctuale care să încurajeze creşterea natalităţii, România va trebui să acorde maximă importanță finanţării segmentului de creştere a ratei natalităţii. În prezent, ţara noastră nu are un segment aferent bugetului României în care să se finanţeze strict proiecte / strategii sau planuri cu privire la creşterea natalităţii, precum Polonia (0,9% din PIB), Germania (3,3% din PIB), Franţa (3,4% din PIB) şi Danemarca (3,9% din PIB).
În încheiere, aș spune că „Viitorul unui an depinde de primăvară, iar viitorul unei țări depinde de tineri”.
Versurile și imaginile din următorul videoclip completează, sentimental, cele spuse de mine.
Ionel Pârlea
Profesorul Ionel Pârlea este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
