Aceasta e părerea mea: Homo homini lupus est (,,Omul este lup pentru om”, într-o traducere simplistă și ușor nuanțată)
MOTTO : ,,Democrația înseamnă doi lupi și un miel care votează meniul pe care îl vor servi la masă.” ( Benjamin Franklin )
,,O țară de oi merită un govern de lupi.” (Edward R. Murrow)
Părintele teatrului preclasic roman și precursor al literaturii latine, Plaut, ( 250-184 Î.Ch ), în lucrarea sa comică, Asinaria,a făcut următoarea afirmație: "Lupus est homo homini, non homo, quomqualis sit non novit," care a fost tradusă ca „Un bărbat este mai degrabă un lup decât un bărbat pentru un alt om, când nu a aflat încă cum este”sau ,, Omul este lup pentru om”,într-o traducere simplistă și ușor nuanțată.
Din ce în ce mai mult simțim cum unii oameni se transformă în,,lupi”după ce reușesc să obțină ce și-au droit, adică o înaltă funcție de conducere. Acest lucru se întâmplă foarte des în promovările pe criterii de plutocrație. Proverbul,, Dă-i o funcție unui om pentru a-l putea cunoaște mai bine”este relevant pentru ceea ce vedem astăzi în așa-zisa societate democratică. Este de semnalat faptul că omul este o dată sublim, atunci când îți cere ceva și mizerabil, atunci când trebuie să-ți dea înapoi, pentru că nu-și poate stăpâni lăcomia, iar ceea ce nu reușim să vedem din prima la om este sufletul, felul lui de a fi în relația cu sine dar și cu semenii săi. Mai vedem, din ce în ce mai mult,că lumea umană devine o junglă de răpitori individuali, la fel ca lumea animalelor, în care un răpitor de temut este lupul. Proverbul românesc ,,Lupu- și schimbă părul, dar năravul, ba”!se potrivește de minune multora dintre semenii noștri contemporani care, la fel ca lupii, atacă tot în haită. Se mai spune că niciodată lupul nu privește înapoi pentru că nu-și poate întoarce capul din cauza gâtului scurt și rigid, de aceea nici oamenii cu comportamente de lup nu au regrete pentru faptele comise, urmărindu-și în continuare viitoarele victime cu inteligență (prin încercuire) și cu instinct animalic. Nu întâmplător dacii și-au ales ca steag capul de lup cu coadă de șarpe pentru a crea groază în rândul dușmanilor lor. Un alt proverb care spune că,,Am pus lupul paznic la oi”este mult mai actual în societatea românească și, din păcate, facem acest lucru continuu, cu o ciclicitate de patru ani, asta pentru că avem printre noi și oameni cu comportament de oaie, iar dacă vrem să ne revenim, măcar în ceasul al doisprezecelea, trebuie să evităm mințile obtuze, prostia infinită și, mai ales, ridicarea nulităților la putere.
Așadar, e bine să fim mereu prudenți că de oriunde poate să apară,,un lup cu blană de oaie” care, din instinct, ar putea să ne atace înstilul lui specific, pentru că, nu-i așa, homo homini lupus est.
Ionel Pârlea