1913-2013: 100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din România
Evenimentul s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi din domeniu, printre care Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, Petre Roman, Directorul General al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Vasile Pintilie, foşti miniştri ai mediului şi foşti directori ai AN Apele Române, academicieni, moderator fiind Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD şi fost conducător al Consiliului Naţional al Apelor. Sub diverse denumiri şi formule organizatorice, Apele Române au desfăşurat o activitate remarcabilă chiar de la începutul secolului XX. Activitatea de gospodărire a apelor are un istoric bogat şi pe teritoriul bazinului hidrografic Siret. Printre preocupările gospodarilor de apă din secolul XIX se menţionează în special măsurătorile hidrometrice efectuate pe principalele cursuri de apă. Primele staţii hidrometrice care au început să funcţioneze în acest bazin au fost Siret pe râul Siret, Vicovul de Jos pe râul Suceava şi Gura Humorului, pe râul Moldova (toate în anul 1886), Iţcani, pe râul Suceava (1894), Cârlibaba şi Dorna Giumalău, pe râul Bistriţa Aurie (1895) şi altele. Între 1902 şi 1925 s-au mai înfiinţat încă 35 staţii hidrometrice.
A crescut cererea de apă
Până în anul 1925, la staţiile hidrometrice nu se efectuau decât observaţii asupra variaţiilor de niveluri. După anul 1925, când s-a înfiinţat Serviciul Hidrografic din Direcţia Generală a Apelor, începe centralizarea materialelor hidrometrice şi efectuarea măsurătorilor de debite. În anul 1933 la nivelul întregii ţări exista un fond de peste 300 măsurători de debite, dintre care 148 în bazinul hidrografic Siret. După Primul Război Mondial, preocupările privind gospodărirea apelor şi amenajarea cursurilor de apă se intensifică şi se diversifică. Au rămas de referinţă lucrările deosebit de laborioase, de bine fundamentate şi chiar de actualitate, elaborate de Dimitrie Leonida (1924) – un proiect pentru hidrocentrala de la Bicaz de pe râul Bistriţa – valorificat în 1960. După cel de al II-lea Război Mondial s-au intensificat preocupările pentru problema utilizării resurselor de apă. Dezvoltarea economică de ansamblu a impus şi o valorificare mai complexă a resurselor de apă din ţară şi din bazinul hidrografic Siret. Cerinţele de apă pentru industrie (răcire, spălare, materie primă), pentru populaţie şi pentru irigaţii au crescut ritmic, iar după anul 1950, acestea au înregistrat o creştere substanţială datorită relizării unor mari sisteme hidroenergetice.
Lacuri de acumulare pentru atenuarea viiturilor
În perioada anilor 1952 – 1966 s-a realizat întregul complex hidroenergetic de pe râul Bistriţa: 9 acumulări cu un volum total de 1.270 milioane metri cubi şi 12 hidrocentrale cu o putere instalată totală de 455 MW. Acumulările de pe râul Bistriţa şi în special acumularea Izvorul Muntelui au un rol deosebit de important în atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor. În acumularea Izvorul Muntelui pot fi stocate volumele a 4 viituri mari (cu probabilitatea de depăşire de 1%). Tot în această perioadă (1950 – 1965) a crescut mult numărul folosinţelor de apă. La nivelul anului 1965 funcţionau în întregul bazin hidrografic Siret 440 captări de apă potabilă şi industrială, 839 terenuri irigate, 100 iazuri, câteva haituri pentru plutărit pe râul Bistriţa Aurie, 104 mori, 3 darace, 11 fierăstraie, 2 pive, 3 instalaţii diverse şi 10 hidrocentrale din salba de pe Bistriţa. În anul 1976 şi-a început activitatea Direcţia Apelor Siret, înfiinţată prin Decretul 156/1975 emis de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Apelor, Direcţiilor Apelor şi Oficiilor de Gospodărirea Apelor.
Vrancea ţine de Administraţia Bazinală de Apă Siret
În prezent, vorbim de Administraţia Naţională Apele Române, instituţie publică de interes naţional care are în subordine unsprezece Administraţii Bazinale, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor precum şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti. În cifre, Administraţia Bazinală de Apă Siret înseamnă o suprafaţă de 28.116 km2, 735 de cursuri de apă codificate, cu o lungime a reţelei hidrografice de 10.415 km, 16 acumulări (13 permanente şi 3 nepermanente), cu un volum total de peste 210 milioane metri cubi, 52 de îndiguiri însumând 249,63 km, 96 de apărări de maluri cu o lungime de 104,45 km, 110 regularizări de albii cu o lungime de 321,59 km şi 3 derivaţii cu o lungime totală de 21,76 km. Dincolo de cifre, Administraţia Bazinală de Apă Siret înseamnă devotament, profesionalism şi compasiune pentru semeni. În semn de recunoştinţă, mulţumim tuturor celor care şi-au adus şi îşi aduc aportul în domeniul gospodăririi apelor.
Dr. ing. Emil Vamanu - Administraţia Naţională
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
IPJ Vrancea clarifică cazul minorei agresate în Focșani: victima are 13 ani, iar incidentul ar fi avut loc în luna mai. Dosar penal deschis
De același autor
