De la suflet la suflet: Cand poetul coboară din cărţile lui
Când am plecat din Focşani spre comuna Boldu din judeţul Buzău mă gândeam la evenimentul la care urma să particip – dezvelirea bustului poetului Adrian Păunescu - va fi unul tipic, câţiva funcţionari ai primăriei, două trei discursuri, dezvelirea bustului şi gata. DAR NU A FOST AŞA! Sâmbătă, 6 iulie 2013, în curtea Primăriei Boldu au aprins ”flacăra” românismului oameni de seamă; academicieni, profesori, poeţi, edili locali şi zonali, familia Păunescu şi mulţi cetăteni ai comunei. La ora stabilită pentru începerea evenimentului Dumnezeu ne-a împărtăşit bucuria zâmbindu-ne pe versurile poetului şi mângâindu-ne creştetele cu razele soarelui. ”Mă bucur nespus că soarele este astăzi la Boldu şi nu în altă parte, şi la Chişinău poate fi şi la Cernăuţi şi peste tot, acolo unde poetul Adrian Păunescu a iubit românii. Vă aflaţi la Boldu, comuna despre care Fănuş Neagu spunea că “este înfrăţită cu grâul şi cu crivăţul’’ pe drumul legendar ce leagă Râmnicu Sărat de Brăila. Astăzi, la Boldu, este un eveniment de înaltă dimensiune spirituală. Vom dezveli bustul marelui poet, marelui român, marelui patriot Adrian Păunescu!”, le-a spus invitaţilor primarul localităţii, Marian Mărgărit, care este poet, romancier, compozitor şi cântă la patru instrumente muzicale. Puţini ştiu că primarul Mărgărit a cântat şi a recitat alături de Adrian Păunescu pe scena Cenaclului Flacăra, iar bustul este un omagiu pe care i-l aduce regretatului om de litere.
“Acum poetul este acasă”
“Eu sunt aici şi tu acolo, / Şi sărăciţi şi supăraţi,/ Dar de la noi din oase strigă/ Fatalitatea de-a fi fraţi” – spunea poetul Adrian Păunescu în drumul lui de la Râmnicu Sărat spre Bârlad, pe 11 iunie 1994. Iată că nobilul sentiment al fraternităţii a strigat în sufletul primarului comunei, care a reuşit să adune patrioţi şi oameni de sprit din toată România, din Cernăuţi (Bucovina) acad. Vasile Tărâţeanu ; din Chişinău acad. Nicolae Dabija, acad. Mihai Cimpoi, directorul Institutului de Filologie, Vasile Bahnaru, deputatul Vasile Grozav; din Ardeal, profesorul Liviu Dârjan, preşedintele asociaţiei ASTRA; din Bucureşti Ştefan Popa, vicepreşedintele Asociaţiei Românilor de Pretutindeni împreună cu toată filiala de la Râmnicu Sărat; din Buzău vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, senatorul Victor Mocanu, deputatul Adrian Mocanu, deputatul Marian Ghiveciu; din Râmnicu Sărat poetul şi editorul Constantin Marafet, scriitorul Dumitru Hangu şi mulţi alţi participanţi cărora le cer scuze că din lipsă de spaţiu nu-i pot nominaliza aici. Onoarea dezvelirii bustului a aparţinut familiei Păunescu, Carmen Păunescu, soţia poetului, Ana Maria Păunescu, fiica poetului şi Andrei Păunescu, fiul poetului, împreună cu primarul Mărgărit. “Acum poetul este acasă”, îmi şopteşte Constantin Marafet. Da, poetul este acasă oriunde există români şi, aici, la Boldu am întânlit patrioţi, români adevăraţi.
“Cuvântul meu la voi să mai ajungă”
Fiul primarului, Alin Mărgărit preot în comună, vădit emoţionat îşi ridică privirea către cer şi cu o voce de înger a ţinut o slujbă de pomenire pentru poet, apoi cu aceiaşi voce îngerească a cântat din creaţiile poetului Adrian Păunescu. În continuare, istoricului literar Mihai Cimpoi a făcut referire la prima strofă a ultimei poezii a lui A. Păunescu ”De-aicea de pe patul de spital/ De unde mă găsesc de vreme lungă/ Consider că e-un gest profund moral/ Cuvântul meu la voi să mai ajungă/ - De la un cardiac, cordial, 31 octombrie 2010: Iată că acest cuvânt ajunge, în posteritatea lui foarte frumoasă, favorabilă lui. Este de menţionat că Adrian Păunescu a rostit cuvântul lui prin cântec, iar cântecul - ştim cu toţii - se adresează sufletului, merge direct la suflet, mai ales dacă a fost scris de un poet cu suflet mare. Ţin să vă spun că şi la Chişinău am înălţat un bust lui Adrian Păunescu, tot de Romi Adam (bustul poetului fiind realizat de sculptorul Romi Adam, din Alba Iulia). Iată că Boldu se va lega prin acest act, prin această statuie cu Chişinăul, cu Copăceniul, locul naşterii poetului, cu Cernăuţiul lui Vasile Tărâţeanu şi întreg spaţiul Basarabean.”
Un pod de ... poezie cu sora Moldova
A urmat apoi un moment poetic emoţionant. O elevă a şcolii din localitate interpretând Rugă pentru părinţi a lui Adrian Păunescu, moment care m-a făcut să înţeleg că Adrian Păunescu prin poezia sa a fost, este şi va rămâne în eternitate. ”Pe bardul ce s-au răstignit pentru noii românii în zilele ce au urmat răvăşirii sufletelor noastre îl păstrăm astăzi în amintire ca pe o efigie vie lipită parcă pe rotundul acestui pământ râvnit când de unii, când de alţii, el ne-a reînvăţat să fim cu adevărat bărbaţi!” a spus profesorul Liviu Dârjan din Săcele, Braşov. Vasile Grozavu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a vorbit de asemenea despre Adrian Păunescu, care s-a născut dincolo de Prut: ”Îmi vine să cer binecuvântare de la marele maestru ca să pot vorbi despre el. L-am cunoscut acum mai bine de 20 de ani şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta, pentru că el, pentru mine, este cel mai mare român, prin faptele lui, prin scrisul lui. Iată vă evidenţiez aici câteva din faptele lui care au cutremurat şi au rămas în istorie: 1992 – războiul de pe Nistru – toţi politicienii îşi vedeau de treburi pe nu ştiu unde, iar Adrian Păunescu, Grigore Vieru şi Ion Aldea Teodorovici dădeau spectacole pe malul Nistrului încurajând patrioţii, românii pentru integritatea ţării. Acesta este Păunescu!” – a spus deputatul moldovean Vasile Grozavu. Cu durere în glas, cu lacrimi în ochi, cu trupul tremurându-i de bucurie dar şi de dor, Nicolae Dabija şi-a rostit cuvântul pentru şi către fratele A. Păunescu printre aplauzele auditoriului: ”Noi am venit de dincolo de Prut, din ţara lui Adrian Păunescu! Şi am venit dincoace de Prut, în ţara lui Adrian Păunescu! Cele două ţări sunt ţinute împreună de poezia lui. Eu sunt foarte convins că această poezie mai are o misiune: să unească cele două ţări româneşti! Când veţi pomeni numele lui Adrian Păunescu, pretutindeni o să vi se spună că “este al nostru’’. Eu aveam un cenaclu la Uniunea Scriitorilor şi mă rugau să nu-l pun joia, pentru că joia toată lumea stătea la difuzoare şi învăţa cantece româneşti. I-am făcut o mărturisire: “Când a murit tatăl meu parcă m-am ataşat de Grigore Vieru, după ce a murit Grigore Vieru m-am ataşat de tine: te rog să nu mori!’’ După ce a murit şi Adrian Păunescu m-am simţit de trei ori orfan. Am învăţat de la Adrian Păunescu cum să nu cedez. Nu numai eu, ci toată generaţia noastră de scriitori l-am considerat pe Adrian Păunescu părintele nostru spiritual. De câte ori o să vin la prietenul nostru, poetul Constantin Marafet la Râmnicu Sărat, voi veni şi la Boldu la Adrian Păunescu!”
“Parc-avem şi n-avem ţară”
La fel de emoţionat şi emoţionant a vorbit şi poetul Vasile Tărâţeanu. În cuvinte frumoase, curate, adânci a evocat patriotismul poetului. Şi-a încheiat cuvântarea cu un moment poetic: ”Până unde/ Până când/ Dor de ţară sângerând/ Între inimă şi gând/ Până unde, până când?/ Curge timpul în afară/ Parc-avem şi n-avem ţară/ Mergi pe muchie de gând/ Până unde, până când?/ Bate ceasu-nspre apus/ Parc-am spus ce-aveam de spus/ Fi-ar mama lui de rus/ C-a venit pe tanc călare/ Ziua în amiaza mare/ Şi-a râmat în trup pământ/ Până unde, până când?/ Cad din cer cernite ploi,/ Pentru ninşi, pentru noi/ Nici tu ură, nici iubire/ Numai gând de întregire!”
În încheierea momentului comemorativ poeta Safta Leaută, localnică a comunei Boldu, a încântat de asemeni publicul cu o poezie, creaţie proprie. Printre cuvinte, emoţii şi cuvântări Ceanclul Flacăra ”a renăscut” pentru “o eternitate” la Boldu. Ne-au transpus undeva între anii 1973 – 1985 primarul Marian Mărgărit şi Andrei Păunescu, fiul regretatului Adrian Păunescu prin interpretări de excepţie ale câtecelor intrate deja în conştiinţa poporului. Apoi, pentru o clipă, ploaia a venit din senin, semn că Adrian Păunescu a plâns de bucurie dar şi pentru suferinţa poporului român.
Sâmbătă, 6 iulie 2013, zi memorabilă pentru poporul păunescian. Am privit în jurul meu şi am simţit că mângâierea soarelui, ploaia, alintul şi înălţarea vorbei, patriotismul şi dragostea de fraţi, toate au un singur grai: graiul neamului românesc!
Ana Maria Bentea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
RO-ALERT în Vrancea: Alertă extremă după semnalarea prezenței unui urs în zona Perla Luxury Resort din Soveja
De același autor
VIDEO Astăzi despre: Artista care a luat în glumă toate loviturile vieţii: Tatiana Stepa. A lucrat 11 ani în mina Lupeni. A râs mereu de moarte şi, în final, moartea a învins-o. Avea 46 de ani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Petre Kam, acum 4776 zile, 22 ore, 4 minute, 51 secunde
Theo Chirac, acum 4777 zile, 4 ore, 12 minute, 4 secunde 
