Un vrâncean în Bucovina culturală
Ştiam că vrâncenii sunt oameni de ispravă şi se fac repede respectaţi şi iubiţi, indiferent de meleagurile pe care îi poartă valurile vieţii.
Georgică Manole, redactorul-şef al revistei” Luceafărul” din Botoşani, e unul dintre fiii Vrancei, profesor şi scriitor, împătimit de matematică şi cultură, poet, eseist, îndrumător cultural şi promotor de talente. Acolo unde Eminescu a văzut lumina zilei, vrânceanul nostru slujeşte spiritul românesc, scoţând mereu la iveală nestemate sensibile.
Nu demult, în ultima parte a anului 2012, Editura Agata îşi sporea zestrea redacţională printr-o nouă apariţie de interes pentru publicul iubitor de literatură şi reflecţie filozofică, semnată de Georgică Manole. Titlul noii cărţi este unul incitant, generic pentru eseurile publicate în timp: ”Viaţa în interval”. Este a noua carte publicată de Georgică Manole, captivantă prin modul de abordare a realităţii. Celelalte opt cărţi tipărite anterior completează imaginea unui cărturar, pasionat de revuistică în spaţiul eminescian:
„Logica lui MaSaJuSt”(1996) ,”Antigeometria tristeţii” (2001, poezii) ”Aici…Acolo…Dincolo…”(2002, eseu despre antigeometrie), ”Ierbarul cu…arici”(eseu despre antimanagement),”Clopotul lui Gauss”(2005,poezii), ”Chipul efemerului. Jurnal din actualitate(a)” (2008, jurnalistică), ”Idei la firul ierbii”(2009, eseuri), ”Matematică pentru performanţă”(2010,teste).
Nu întâmplător, colegii de generaţie ai lui Georgică Manole, promoţia 1970 a Liceului Teoretic din Vidra, îl numesc „Ion Barbu al nostru”. Sincer vorbind, la început mi s-a părut cam exagerată această apreciere. Citindu-i cărţile, am început să înţeleg că sunt puncte de tangenţă cu marele nostru scriitor şi matematician în ceea ce priveşte zbaterea intelectuală de a găsi un loc de întâlnire al matematicii cu poezia, a paradisiacului cu lucifericul.
Georgică Manole vine de pe dealurile însorite ale podgoriilor Popeştiului de odinioară. Mai păstrează încă nostalgia copilului fascinat de fumurile coşurilor din vale ale fabricii din Gugeşti, un El Dorado pentru satele din jur.
Recunoaşterea valorii lui G.M. în spţiul magic al unui colţ de Bucovină atinge uneori puncte paroxistice. Oamenii de cultură din spaţiul mirific în care trudeşte la binele culturii române îl supranumesc metaforic”Vocea Academică a Başeului” sau „Academia lui Manole”.
Ion Istrate îşi deschide prefaţa la „Viaţa în interval” cu o zicere latinească „Quod valoris confirmatum est!”
Redactorul-şef al revistei „Luceafărul” este nu doar un condeier atent observator al fenomenului cultural românesc,Revista găzduieşte nume din toate ariile geografice româneşti şi nu numai. A devenit tradiţională rubrica-interviu „Zece întrebări pentru…”realizată de co-fondatorul revistei,G.M.
Ca vrâncean, Georgică Manole este mereu atras de subiecte de pe plaiurile Mioriţei. ”Luceafărul” şi-a informat cititorii despre valoarea lui Mircea Dinutz, despre centenarul” Revistei Noastre”, despre” Pro Saeculum”etc.
Pentru a cunoaşte fenomenul literar vrâncean din interior, Georgică Manole doreşte să devină membru al Ligii scriitorilor vrânceni.
Scrisul celui plecat de pe „un picior de plai”, adoptat cu dragoste şi respect de spaţiul Botoşaniului, este unul de excepţie, încărcat de valenţe filozofice, politice, sociale şi culturale.
Observator avizat al fenomenului cultural-artistic, Georgică Manole este un reflexiv pasionat de binomul existenţei şi al devenirii, de materie şi spirit, de spaţiu şi timp, de unitate şi infinitate, de libertate şi determinism, de necesitate şi întâmplare.
Acelaşi critic de fineţe, Ion Istrate, îşi încheia prefaţa la „Viaţa în interval”, rotund: „Summa cum laude!”
VASILE LEFTER