Jurnalism cetatenesc

Ziua Mondială a Apei sau cat de vulnerabile sunt resursele de apă

Ziarul de Vrancea
26 mar 2013 2125 vizualizări
Cercetările realizate în bazinul râului Putna evidenţiază rolul deosebit al pădurii şi al împăduririi terenurilor degradate în asigurarea echilibrului hidrologic şi în managementul apelor

Ziua Mondială a apei datează din 1993, când a fost sărbătorită pentru prima dată, la iniţiativa Naţiunilor Unite. Anul 2013 este declarat Anul Internaţional de Cooperare în Domeniul Apei, iar scopul este evidenţierea modalităţilor de asigurare a accesului echitabil la sursele de apă a tuturor categoriilor de consumatori. Utilizarea apei a crescut într-un ritm de două ori mai mare decât creşterea populaţiei în decursul ultimului secol, astfel că, din ce în ce mai multe persoane suferă din cauza lipsei apei. Până în 2025,1,8 miliarde de oameni vor locui în ţări sau regiuni cu un deficit de apă absolut. Pe 22 martie s-a celebrat Ziua Mondială a Apei, motiv pentru care ICAS Focşani şi Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA doresc să ne spună, o dată în plus, cât de importantă este apa în viaţa noastră. Deşi este considerată o resursă inepuizabilă, trebuie tras un semnal de alarmă, din păcate apele constituie o resursă epuizabilă, sunt  din ce în ce mai poluate, în vreme ce impactul activităţilor umane producătoare de deşeuri de diverse categorii, devine din ce în ce mai semnificativ. Protecţia mediului reclamă o convergenţă de acţiuni unde se întâlnesc atât autorităţile cu atribuţii de reglementare şi control cât şi responsabilităţile fiecărui cetăţean.

Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA şi Institutul de Cercetări Silvice – se preocupă de multă vreme de acest deziderat, dezvoltând mai multe proiecte naţionale şi internaţionale, cum ar fi Monitor I şi Monitor II, pentru ca în acest an să se implice într-un nou proiect care are drept scop diminuarea vulnerabilităţii resurselor de apă în condiţiile schimbărilor climatice. „Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi a mediului înconjurător reprezintă, în acest moment, o preocupare permanentă pe plan internaţional a specialiştilor din diverse instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale. Periodic se trage un semnal de alarmă privind viitorul sumbru al planetei noastre, cauzat de schimbările climatice cu consecinţe în accentuarea fenomenelor meteorologice extreme: ploi torenţiale / secete, până la limitarea resurselor de apă şi a unor resurse alimentare strict necesare asigurării unui trai decent.
Utilizarea raţională a resurselor naturale, menţinerea şi ameliorarea condiţiilor de mediu reprezintă o problemă delicată având în vedere suprafeţele întinse afectate de diferite fenomene la nivel naţional, continental sau global, cât şi specificitatea fenomenelor destabilizatoare, caracterul lor transfrontalier. De cele mai multe ori efectele unor fenomene cu caracter destabilizator se manifestă la distanţe relativ mari de locul unde au fost declanşate”, a declarat dr. ing. Cristinel Costandache, I.C.A.S – Staţiunea Focşani.

Bazinul Putna-Vrancea, zonă vulnerabilă

Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva şi ICAS anunţă că sunt preocupate de gestionarea durabilă  a resurselor naturale: ape, soluri, păduri, fiind implicate în diferite proiecte europene cu această tematică. În 2012, RNP-Romsilva a finalizat, printre altele, împreună cu partenerii săi, proiectul european - MONITOR II (Practical Use of MONITORing in Natural Disaster Management), derulat în cadrul Programului de Cooperare Sud-Estul Europei – SEE. Unul dintre obiectivele proiectului a fost crearea unei metodologii comune de monitorizare a dezastrelor naturale cauzate de inundaţii şi alunecări de teren în Sud-Estul Europei. Pe parcursul proiectului a existat o permanentă colaborare între Romsilva şi ICAS-Staţiunea Focşani. Proiectul a avut ca zonă test bazinul Putna-Vrancea deoarece aceasta este una din cele mai vulnerabile zone din România. Rezultatele proiectului sunt disponibile, de altfel, la adresele: www.monitor2.ro sau www.monitor2.org.
 În prezent RNP-Romsilva participă într-un nou proiect: CC-WARE - Mitigating Vulnerability of Water Resources under Climate Change, având ca obiectiv elaborarea unei metodologii şi a unei strategii comune în Sud-Estul Europei privind cele mai bune practici în diminuarea vulnerabilităţii resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice.
„Activităţile de cercetare în cadrul proiectului vor fi realizate în colaborare cu organizaţii de consultanţă importante cum ar fi ICAS-Staţiunea Focşani, Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti ş.a. Ca zone test de culegere a datelor au fost selectate zona forestieră din amonte de Barajul Măneciu, în Bazinul superior al Râului Teleajen, judeţul Prahova şi zona forestieră Măgura Odobeşti aferentă aducţiunii Babele – judeţul Vrancea. Cercetările realizate până în prezent în bazinul râului Putna evidenţiază rolul deosebit al pădurii şi al împăduririi terenurilor degradate în asigurarea echilibrului hidrologic şi în managementul apelor. Astfel, scurgerea de suprafaţă este mai mică de 4-10 ori în parcele împădurite faţă de terenuri folosite ca izlazuri, apa provenită din precipitaţii fiind reţinută (infiltrată) ca de un „burete” şi apoi eliberată treptat, alimentând izvoarele şi pânza freatică. Se deduce astfel că, în condiţiile schimbărilor climatice şi a accentuării fenomenelor extreme (secete, ploi torenţiale), pădurile având capacitate ridicată de înmagazinare a apei, contribuie în mare măsură la asigurarea permanentă a resursei de apă şi totodată la reducerea pagubelor cauzate de scurgerea rapidă, violentă a acesteia”, ne-a declarat şi ing. Petrişor Vică - Asistent manager Proiect CC- WARE -RPN - ROMSILVA.

„Muntele, pădurea şi regimul hidrologic sunt indisolubil legate”

În cazul Vrancei, una din zonele cu predispoziţie foarte ridicată la procese torenţiale, alunecări şi inundaţii, lucrările de împădurire a terenurilor degradate şi cele de corectare a torenţilor au adus o contribuţie importantă la refacerea echilibrului hidrologic şi la protecţia resurselor de apă. Pornind de la faptul că zona de munte a României, cu o întindere de numai 21%, dar cu un procent de împădurire de 60%, asigură 2/3 din totalul debitelor cursurilor de apă (Clinciu, I., Lazăr N., 1997), că Pădurile României îndeplinesc un excepţional rol hidrologic, deoarece „muntele, pădurea şi regimul hidrologic sunt indisolubil legate, pe bazine hidrografice, prin infinite conexiuni şi cine gospodăreşte muntele şi pădurile lui ţine în mână un mecanism complex şi eficient de reglaj…”,  ţinând cont că teritoriul României reprezintă 1/3 din întreg bazinul Dunării, partenerii în acest proiect au convingerea că aportul ROMSILVA va fi consistent şi benefic pentru partenerii europeni în viitoarea strategie a Dunării. (Lavinia TOMA)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.