TERRA – TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR - Călătoriţi în jurul Planetei Pămant şi veţi admira
- Cele mai înalte varfuri muntoase
Din cele 15 varfuri care depăşesc 8000 de metri cele mai impresionante sunt: Everest (Nepal/China) cu o înălţime de 8848 m denumit şi Acoperişul Lumii. Este accesibil doar două săptămani cand temperaturile şi vanturile sunt mai blande. Se cunoaşte că 180 de oameni şi-au pierdut viaţa în încercarea de a escalada acest varf. Aici se găseşte şi gheţarul Siachen lung de 75 km şi care aprovizionează cu apă cele trei fluvii: Indul, Gangele şi Brahmaputra.
Tot în această zonă se află şi varfurile: Godvin – Austin (K2) de 8611 m, Lhotse cu 8501 m, Makalu cu 8481 m, Manaslu în Nepal cu 8156 m, etc.
Varfuri spectaculoase se găsesc şi în alte zone ale Pămantului şi anume: Acongagua în Argentina de 6959 m, Huascaran în Peru cu 6746 m, Kilimanjaro în Tanzania de 5895 m. Acesta este de provenienţă vulcanică şi este considerat munte sacru de către localnici care cred că sufletele morţilor trăiesc pe versanţii muntelui.
În Europa, pe culmea Alpilor este cel mai înalt munte cu 4808 m. Culmea Alpilor a luat naştere prin ciocnirea celor două plăci tectonice: Eurasiatică şi Africană. În Culmea Alpilor mai sunt 10 varfuri ce depăşesc 4000m. În Romania, predomină Moldoveanu cu... 2544m.
- Cele mai adanci gropi abisale
În Pacific: Mariane cu o adancime de 11035m şi ca urmare, din varful Everestului pană în fundul gropii Mariane sunt 19883m. Tonga cu 10882 m, Kurile- Kamciatka de 10542 m, Filipine de 10497 m, Kermadoc de 10047 m, etc.
În Atlantic, cea mai adancă groapă este Puerto Rico de 9218m.
În Indian se află Sonda Java de 7450m.
- Cele mai lungi fluvii
- Nilul, numit izvor al vieţii. Cursul acestuia şerpuieşte pe o distanţă de 6690 km peste mlaştini ecuatoriale, tufărişuri şi zone deşertice şi în decursul timpului a dat naştere uneia dintre cele mai importante civilizaţii ale lumii. Porneşte din centrul Africii începand cu raul Kagero şi trecand prin mai multe lacuri ca: Victoria din Uganda, apoi lacul Kyoga, la cul Albert, lacul Tano reuşeşte să intre în Egipt.
- Amazonul, ce izvorăşte din Anzii peruvieni şi parcurge o distanţă de 6440 km pe un traseu acoperit de cea mai mare pădure tropicală a lumii. Pe parcurs primeşte peste 1000 de afluenţi. Fluviul are cel mai mare volum de apă şi udă un bazin întins pe 6,9 milioane kmp.;
- Yangtze (Fluviul Albastru) este cel de-al treilea fluviu ca lungime – 6300 km din Tibet pană la mare;
- Mississippi – Missouri cu o lungime de 6019 km cuprinzand un bazin de 3,328 milioane kmp;
- Obi – Irtiş în Asia de 5570 km;
- Hoang He (Fluviul Galben) în China cu 4845 km;
În Europa doar Volga are un curs de 3531 km şi Dunărea cu 2860km.
- Cele mai mari lacuri
Marea Caspică în Europa/Asia cu 371000 kmp, Superior în SUA/Canada, cu 84131 kmp, Victoria în Africa cu 68100 kmp, Huron în SUA/Canada cu 61797 kmp, Michigan – SUA cu 58016 kmp, Aral în Kazahstan/Uzbekistan cu 41000 kmp, Tanganyka în Africa cu 32893 kmp, Baikal în Rusia cu 31500 kmp. De precizat că lacul Baikal este cel mai vechi lac din lume şi cel mai adanc lac, avand o adancime de 1640m. Conţine o cincime din apa dulce de pe Pămant. Tot aici, pe langă atatea specii de peşti, trăieşte şi cea mai mică focă - foca argintie de Baikal.
Lacul Ladoga în vestul Rusiei cu o suprafaţă de 18400 kmp. Lacul Balhaş la estul Kazahstanului cu o suprafaţă de 18200 kmp etc. S-au arătat lacurile care excelează ca mărime. Există însă un lac – Marea Moartă care prezintă mai multe curiozităţi şi anume nu respectă regulile de „nivel al mării”. Acest lac se găseşte între Israel şi Iordania şi are o suprafaţă de 810 kmp şi suprafaţa lui se găseşte la 405 m sub „nivelul mării”. Este unul din cele mai sărate lacuri cu o salinitate medie de 32%.
- Cele mai mari banchize de gheaţă şi calote glaciare
- Cea mai mare calotă este cea antarctică cu cea mai mare masă de gheaţă de pe Pămant. Are o suprafaţă de 13,8 mil kmp conţinand 70% din rezerva de apă dulce a planetei, grosimea ei atingand în unele locuri 4 km. Dacă s-ar topi nivelul mărilor şi oceanelor ar urca cu 71 m;
- Calota Indlandsis – Groenlanda cu o suprafaţă de 1,73 mil kmp şi o grosime medie de 1790m;
- Calota Ellesmere – Canada cu 68000 kmp şi Novaia Zemlea – Rusia cu 21500 kmp, etc.
- Cei mai mari gheţari alpini (fără cei de calotă)
Bagley Licefeld şi Bering din Alaska de 185 km lungime. Seward şi Malaspina din Alaska de 100 km. Logan din Alaska de 95 km, Fedtchenko din Pamir cu 77 km. Siachen în Karakorum Est de 75 km. Uppasala în Patagonia de 60 km, Aletsch în Elveţia de 25 km, etc.
- Cele mai înalte cascade
Din cele 36 cascade ce depăşesc înălţimea de 100 m se remarcă următoarele: Angel din Venezuela de 972 m, Tugela în Africa de Sud de 948 m, Yosemite – SUA cu 739 m, Cuquenan în Venezuela de 610 m, Sutherland în Noua Zeelandă cu 579 m, Ribon – SUA cu 491 m, Akaka – Sua 442 m, Gavarene – Franţa cu 421 m, etc.
- Cele mai lungi peşteri
În substratul pămantului predominant calcaros se găsesc peste 20 peşteri care excelează atat ca lungime cat şi ca frumuseţe. Ţinand cont atat de lungimea firului principal, cat şi de ramificaţiile acestora, cele mai spectaculoase sunt:
- Peştera Mamuţilor situată în partea de Sud-Vest a statului Kentuky – SUA, cu o lungime totală de 563 km şi o adancime de 115 m;
- Peştera Grotte Casteret pe coasta Pirineilor în Spania cu o lungime totală de 500 km şi o adancime de 50 m;
- Peştera Grunung Mulu situată în Malayezia cu o lungime totală de 320 km şi o adancime de 470 m;
- Peştera Optimisticeskaia sub valea Nistrului la nord-vest de Marea Neagră cu o lungime totală de 212 km şi adancime de 15 m;
- Peştera Lascaux în vestul Franţei cu o lungime totală de 150 km şi adancime de 10 m, etc
Ne oprim aici cu călătoria dar sperăm să o reluăm pentru a admira impresionantele lucrări ale omului din cele mai vechi timpuri pană în prezent.
Ing. Neculai Bogdan














