Padurile mondiale si rolul lor polifunctional
Să justificăm această afirmaţie prin exemplificări:
Specialiştii în domeniu au scos în evidenţă că pădurea este o biocenoză alcătuită dintr-o fitocenoză completă cu arboret, subarboret, seminţiş, pătură vie, microfloră şi plante inferioare ce se dezvoltă împreună cu vieţuitoare de tot felul.
Biocenoza se dezvoltă pe un biotop a cărui climatop, geotop şi edafotop asigură condiţiile de existenţă ale acesteia.
Pădurea mai poate fi denumită şi leagănul copilăriei umane, locul unde omul a găsit adăpost, hrană, îmbrăcămite, refugiu, etc. Este locul de unde omenirea a luat lemnul necesar construcţiei de locuinţe, de pregătire a hranei, de încălzit, etc.
Poporul roman a considerat pădurea: casă, adăpost, loc de refugiu, spaţiu de visare şi poezie, dar al naturii, frate de suflet, etc.
Astăzi pădurea este apreciată pentru funcţiile ei multiple şi anume:
- producătoare de biomasă vegetală şi animală;
- este determinatoare de sănătate a ansamblului de viaţă a biosferei terestre prin protejarea factorilor fundamentali ai mediului: apă, aer, sol, floră şi faună nu numai în spaţiul pe care-l ocupă, ci şi în afara acestuia.
Cateva date sunt destul de edificatoare:
Oamenii au nevoie de aer curat nu poluat, au nevoie de oxigen, element chimic indispensabil vieţii. Pădurile au capacitatea de a produce oxigen prin procesul de fotosinteză. Potrivit calculelor, pădurea planetară produce anual în jur de 15 miliarde tone oxigen molecular asigurand în cea mai mare parte reoxigenarea atmosferei. Se ştie că anual se produc circa 23 miliarde tone oxigen de către: păduri, culturi agricole, ierburi, etc, pădurile producand circa 15 miliarde tone.
În acelaşi timp, pădurile au capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon prin procesul de fotosinteză şi care se estimează a fi de circa 25 miliarde tone anual. De exemplu, pentru producerea unei tone de masă vegetală, arborii consumă prin procesul de fotosinteză 1,8 t dioxid de carbon şi eliberează 1,4 t oxigen. Un ha de pădure produce zilnic 180-200 kg oxigen şi consumă 220-280 CO2.
Pădurile îmbogăţesc aerul cu ioni negativi şi produc fitoncide care contribuie la combaterea microbilor.
Frunzele arborilor constituie un adevărat filtru reţinand pulberile de praf, fum, etc.
Pădurile reglează debitele cursurilor de apă prin :
- reţinereaîn coronament a circa 20-30% din apa ploilor torenţiale şi care apoi se aruncă în aer prin evaporare;
- Litiera ajută la infiltrarea lentă a apei din precipitaţii;
- Este mare consumatoare de apă din sol, prin transpiraţia zilnică evitand producerea alunecărilor. Pentru producerea unui kg de material vegetal arborii vehiculează în atmosferă 300-1000 l apă;
- Reţeaua deasă de rădăcini fixează solul împiedicand procesul de alunecare a terenurilor în pantă, etc.
Dar, cu toate beneficiile aduse de pădure, în ultimele decenii s-au produs mari dezechilibre în mediul înconjurător. Calamităţile naturale au luat luat proporţii atat ca intensitate cat şi ca frecvenţă. Uraganele, tornadele, ploile torenţiale, inundaţiile, secetele prelungite, etc. sunt destul de devastatoare. Toate aceste dezastre au culminat în deceniile trecute şi continuă şi în prezent.
Ca urmare, se pune întrebarea, de ce pădurile nu-şi mai exercită rolul polifuncţional ca altă dată?
Răspunsul este simplu: pădurile nu mai sunt cele de odinioară, nici măcar cele de la mijlocul secolului trecut.
Statisticile arată că acum cateva secole pădurile ocupau 50% din suprafaţa uscată a globului adică circa 7 miliarde ha. În anul 1960 mai erau circa 4,4 miliarde ha, adică circa 30% din suprafaţa uscată a Terrei, respectiv 1,30 ha pe cap de locuitor.
În prezent mai sunt circa 3,3 miliarde ha respectiv 0,55 ha pe cap de locuitor.
Ca urmare în ultimele secole s-au pierdut circa 3 miliarde ha iar în prezent pierderea este de circa 200 milioane ha pe deceniu.
Reducerea pădurilor planetare se datorează mai multor cauze şi anume:
- incendii devastatoare provocate fie de fenomene naturale ca trăsnete, vulcani, încălzire. etc fie incendii provocate de om. Cele mai devastatoare au avut loc în ultimul timp în SUA, Spania, Grecia;
- Doboraturi de vant urmate de atacuri de insecte;
- Defrişări pentru a face loc agriculturii sau pentru amplasarea unor construcţii sau instalaţii de transport (cazul autostrăzii amazoniene);
- Defrişări pentru valorificarea masei lemnoase;
În acest sens se poate arăta că oficial consumul de masă lemnoasă a ajuns la cifre alarmante. Astfel, în 1965 a fost de 2,214 miliarde mc, în 1998 de 2, 2972 miliarde mc. Romania comunică tăiere oficială (2005) a 15, 777 milioane de mc anual.
Un alt inconvenient îl constituie faptul că unele păduri tăiate răman ca suprafaţă, dar arboretele nou creat nu mai are un rol polifuncţional normal; ele sunt tinere si sunt regenerate cu specii derivate, arbuşti, etc.
Din nefericire, pădurile nu sunt distribuite uniform pe tot globul. Cele mai mari suprafeţe se găsesc în trei centre, şi anume: păduri amazoniene pe 600 mil ha şi pădurea boreală eurasiatică pe 875 mil ha şi pădurea boreală americano-canadiană pe 675 mil ha.
De asemeni, nici ţările lumii nu prezintă un procentaj cat decat mai apropiat, astfel:
- În Europa:
Din cele 39 de state independente, pană în prezent pe primele locuri ca procent păduros faţă de suprafaţa ţării se situează: Finlanda, cu 62%, Slovacia şi Suedia cu 53%, Bosnia 52%, Rusia 45%, Estonia, Letonia 44%, Macedonia 40%, Austria 39%. Pe ultimele locuri se situează: Anglia 10%, Olanda 9%, Irlanda 8%, Islanda 1%.
- În Asia:
Procentele cele mai mari se găsesc în Brunei 78%, Cambodjia 67% Japonia 66%, Coreea de Sud 64%, Coreea de Nord 61%, Indonezia 58%, etc. Pe ultimele locuri se situează: Azerbaidjan 11%, Iran 7% Kazakstan şi Uzbekistan 3%.
- În Africa:
Pe primele locuri se situează: Congo cu 77%, Guiana 76%, Camerun 75%, Gabon 74% etc,. Iar pe ultimele locuri Africa de Sud 6,7%, Mauritania şi Tunisia 4%, Algeria cu 1,6%.
- America de Nord
Pe primele locuri: Canada cu 45%, SUA 30%. Pe ultimele locuri: Rep. Dominicană 12%, Cuba 9%, Haiti 5%.
-America de Sud
Surinam 91% Guiana 76%, Brazilia şi Peru 65%, Ecuador 57%, etc. Pe ultimele locuri: Chile 22%, Argentina 18%, Uruguay 5%
- America Centrală
Belise cu 91%, Honduras 53%, Guatemala 48% Panama 43% etc, iar pe ultimele locuri: Grenada 8%, El Salvador 5,8%, Barbados 1%.
Aceasta este situaţia pădurilor mondiale, păduri ce dispar ca suprafaţă în ritm de 200 milioane ha pe deceniu, iar suprafeţele răman şi regenerate sunt deteriorate ca specie, varstă, consistenţă.
Din nefericire şi pădurile Romaniei au aceeaşi soartă. În primul rand sunt puţine 27% fond forestier din care 26,2 păduri, locul 20 în Europa. Enorm de puţin, ţinand cont că munţii noştri reprezintă 22% din teritoriu, aproximativ 5 milioane ha iar pădurile aşa cum sunt, mai sunt în jur de 6,35 milioane ha.
Pentru moment precizăm doar că în 1920-1930 a avut loc înfiinţarea „islazurilor electorale” şi anume prin lege s-a dus la defrişarea a 1,3 milioane ha pădure pentru crearea de islazuri. După 10-15 ani acestea s-au transformat în terenuri degradate. În 1962 s-a trecut la defrişarea a mii de km de perdele forestiere de protecţie a campurilor agricole. Vom reveni.
Ing. Nicolae Bogdan
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
IPJ Vrancea clarifică cazul minorei agresate în Focșani: victima are 13 ani, iar incidentul ar fi avut loc în luna mai. Dosar penal deschis
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
drujbarul, acum 5036 zile, 17 ore, 4 minute, 27 secunde 
