„Nasc şi la Vidra oameni”
Sună buciume, răsună,
Fiii Tudorei adună,
La Vidra, pe plai de dor,
Jos la poala munţilor,
La Liceul dintre vii…
Sună şi adună-mi-i !
Că-i toamna bobocilor
şi-a sexagenarilor…
Buciumul a sunat din nou la porţile Vrancei, în holul Liceului din Vidra, acolo unde promoţia 1971 a marcat intrarea în rândul sexagenarilor… Adolescenţii de altădată au retrăit clipe de adâncă emoţie alături de o parte din profesorii lor, cărora le-au adus un călduros omagiu pentru nobila muncă de formare a atâtor generaţii. În semn de preţuire şi pentru veşnică aducere aminte, în acordurile Odei Bucuriei, a fost dezvelită o placă omagială cu numele primilor opt directori ai acestei instituţii, începând cu 1953, când lacaşul de la Vidra a început să găzduiască cursurile şcolii medii, până în 1977. O deschidere de drum, ce se constituie într-un bun exemplu pentru alte promoţii, care - cu siguranţa - vor aduce la zi lista acestor admirabili slujitori ai şcolii.
Momentul a fost prefaţat de o expozitie de fotografii şi carte, în care s-au întâlnit fericit opere ale magiştrilor şi ale discipolilor ajunşi astăzi reprezentanţi de frunte ai culturii româneşti. Profesorul Vasile Lefter a avut ocazia să sublinieze că „nasc şi la Vidra oameni”, de talia celor doi discipoli, Ion Cherciu, doctor al Universităţii din Bucureşti şi Georgică Manole, profesor, redactor şef al revistei „Luceafărul” din Botoşani, nume deja consacrate în viaţa spirituală a societăţii româneşti. Toţi trei şi-au prezentat cărţile şi le-au donat liceului, întregind zestrea de aur pusă la îndemâna învăţăceilor de azi.
Ca participant la acest eveniment şi implicat direct în producerea lui, mărturisesc că acum, la 60 de ani, amintirea adolescenţei rămâne cea mai frumoasă filă a cărţii noastre de amintiri… Fiorii primului sărut, tolerat cu îngăduinţă sau poate cu uşoară invidie de către cei din jur, emoţiile zborului deasupra a tot ce este pământesc, zborul viselor ce tocmai prinsese aripi, ne-au marcat pentru totdeauna. Puritatea lor ne dă dreptul de a spune azi, după traversarea oceanului de patimi al omenirii, ca da, am fost şi noi fericiţi. Poate prea puţin, poate fără a şti de fapt ce este fericirea, dar îndeajuns ca să retrăim acum, cu emoţie şi mult drag, revederea cu frumoşii noştri ani de liceu, cu cei alături de care am visat, am sperat. Cu cei de la care am primit cunoştinţele necesare drumului nostru în viaţă şi cărora le mulţumim astăzi că ne-au fost prieteni şi părinţi, mentori şi modele. Ne bucurăm pentru că îi mai avem printre noi, le aducem un cald omagiu celor plecaţi prea devreme în pulberea din stele şi nu ne putem dori decât să ne vedem sănătoşi şi de aici încolo, cât ne va mai fi îngăduit. E toamnă, toamna noastră… Să dea Domnul să fie una lungă şi îngăduitoare cu noi! (Toader Răduţă)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
