Jurnalism cetatenesc

Neînţelegerile asupra educaţiei copiilor pot ascunde neînţelegeri între parteneri

Dana Chiorescu
1 aug 2012 3711 vizualizări
Maria,33 de ani:"Sunt căsătorită de aproape 10 ani şi am doi copii: un băiat de 9 ani şi o fetiţă de 4 ani. Eu stau cel mai mult cu ei şi normal că în sarcina mea este nu numai îngrijirea lor ci şi educaţia. Problema este că soţul meu e din ce în ce mai nemulţumit de copii. În afara faptului că stă puţin cu ei, cand vine acasă mereu îi ceartă şi spune că eu nu îi educ bine...

 Copiii nu pot spune că sunt obraznici. Pe mine mă ascultă, dar pe el îl ignoră. Îl simt nervos, mereu le face observaţii  şi cred că acesta este modul lor de a-l pedepsi. Bineînţeles, că tot pe mine cade  vina: mereu ne certăm că eu îi învăţ rău, că îi pornesc împotriva lui. Dar, eu cum să stau fără să fac nimic cand văd că îi ceartă degeaba? Ce autoritate aş mai avea eu în faţa copiilor daca ar vedea că îi pedepsesc cand nu sunt vinovaţi? I-am tot spus să nu-mi mai ceară să-l aprob cand greşeşte sau să-i pedepsesc eu pe copii cand nu-l ascultă. Asta este problema lui, nu? Ce să fac? Cel mai mult mă supără că ne certăm în faţa copiilor şi asta cred că nu e bine".


Stimată doamnă, trebuie să ştiţi că în orice relaţie se dă o luptă pentru putere şi asta este valabil  şi pentru relaţia părinte-copil. Fie că vorbim de părinţi/copii, soţ /soţie, relaţii de prietenie sau de serviciu, tendinţa naturală este aceea de a se stabili elementul dominant, fiecare testandu-şi puterea pe care o are în raport cu celălalt.
Cu dvs, părintele care se ocupă de ei, copiii îşi ştiu deja limitele, îşi cunosc teritoriul, ştiu pană unde pot merge şi care sunt consecinţele faptelor lor. Firesc, relaţia cu tatăl nefiind clădită, definitivată, ei încearcă, testează. Năstruşniciile fac parte din comportamentul firesc al copiilor, dar sunt, de asemenea, un mod de a atrage atenţia. Copiii, cand nu primesc atenţie pozitivă (aprecieri, timp petrecut împreună etc) se mulţumesc cu atenţia negativă. Făcand un lucru care vă supără, cu siguranţă vă veţi întoarce către ei, fie şi numai pentru a-i certa. Pentru un copil (şi nu numai) orice este mai bun decat indiferenţa!
 În nici un caz nu poate fi vorba să îi certaţi sau pedepsiţi dumneavoastră pentru felul în care se poartă cu tatăl lor. Sunteţi amandoi părinţi, cu drepturi depline şi egale. Aşa cum îşi construieşte relaţia cu copiii săi, aşa o va avea. Copiii au nevoie de ambii părinţi în educaţia lor, nu este numai mama responsabilă de acest aspect. Sunt mulţi taţi care folosesc ca scuză a neimplicării în viaţa de familie şi în educaţia copiilor faptul că ei se sacrifică pe altarul bunăstării materiale a familiei, pentru a le putea oferi copiilor tot ceea ce îşi doresc. În schimb, dacă veţi întreba copiii, veţi vedea că ceea ce îşi doresc cel mai mult este dragostea şi atenţia părinţilor. Tot ce contează este să le oferiţi timp de calitate! Puteţi petrece un sfert de oră pe zi cu ei, dar în acest timp să aveţi sufletul deschis să le auziţi păsurile, să vă jucaţi cu ei, să le ascultaţi realizările şi bucuriile, nu să fiţi doar o prezenţă fizică în aceeaşi încăpere cu ei.
Un alt aspect important: cearta în faţa copiilor. Pentru copii, prin definiţie, părinţii sunt  perfecţi! Cei mai buni, cei mai corecţi, omnipotenţi! Atunci cand vă certaţi în faţa lor, din cauza lor, mesajul pe care îl primesc ei este acela că ei sunt răi, că ei sunt vinovaţi, ceea ce le tulbură echilibrul psiho-emoţional.
Din altă perspectivă,  atunci cand îl contraziceţi pe soţ în faţa copiilor contribuiţi la ştirbirea autorităţii acestuia şi astfel le întăriţi comportamentul opozant faţă de tată. De asemenea, le oferiţi un model masculin inadecvat, ceea ce va afecta conturarea personalităţii băiatului şi va influenţa negativ modelul de viitor soţ pentru fiică.
În plus, această situaţie îi va face şi speculanţi: atunci cand nu obţin ceva de la un părinte, vor merge să ceară permisiunea celuilalt.

Pentru a evita toate aceste aspecte nedorite, discuţiile dintre dvs şi soţul dvs trebuie să se poarte departe de urechile copiilor. Saptămanal ar trebui să existe o oră în care părinţii să discute pe îndelete diversele probleme ce apar în relaţia cu copiii sau în comportamentul acestora.
Din păcate, de multe ori incoerenţele din viaţa de cuplu se transferă asupra relaţiei cu copiii. Neînţelegerile asupra educaţiei copiilor pot ascunde neînţelegeri între cei doi parteneri.
În primul rand trebuie ca dumneavoastră, mamă şi tată, să acceptaţi că sunteţi persoane diferite, care sunt supuse zilnic unor presiuni, factori, experienţe diferite, cu sisteme de valori proprii, provenind din familii cu modele educaţionale distincte. Firesc, modul în care vedeţi educaţia copiilor diferă. Pentru a evita disputele şi cu atat mai grav în faţa copiilor, vă sugerez să stabiliţi împreună o strategie de educare a copiilor şi chiar să redactaţi un „contract parental”. Aşezaţi-vă la masa negocierilor  şi  treceţi pe hartie fiecare aspect asupra căuia veţi cădea de acord. Contrar părerii că negocierea este un compromis, vă asigur că o negociere reuşită este cea în urma căreia toţi cei implicaţi au de caştigat.
Nu uitaţi că sunteţi de aceeaşi parte a baricadei! Interesul comun este găsirea celor mai bune metode şi a celor mai bune valori comune în educaţia copiilor dvs.
 Înainte de a fi părinţi, sunteţi parteneri. Vorbiţi-vă cu afecţiune!
Dacă discuţia se încinge, faceţi pauză, calmaţi-vă şi reluaţi după se s-au liniştit spiritele. Asiguraţi-vă că îl înţelegeţi pe celălalt.
Cereţi părerea unei terţe persoane, apelaţi la un mediator atunci cand nu sunteţi absolut convinşi cine are dreptate sau nu puteţi ceda în favoarea opiniei celuilalt.
Nu are rost să vă aruncaţi acuze de genul: „cu tine seamnă”, „e leit maică-ta”, „de la tine a luat”, etc. Nu putem influenţa bagajul genetic pe care îl transmitem copiilor noştri, deci nu putem fi învuiţi pentru aspectele de care nu suntem mulţumiţi. Dacă am putea alege, am fi perfecţi.
Atunci cand discutaţi, nu uitaţi de ascultarea activă. Ascultaţi efectiv partenerul, verificaţi dacă aţi înţeles, evitati sa presupuneţi că ştiţi ce vrea să spună, sa vorbiţi peste, sa ridicaţi tonul, sa acuzaţi.
Contractul parental astfel stabilit nu trebuie să fie rigid. Se poate reveni asupra lui în cadrul discuţiilor săptămanale, dacă se constată ineficienţa unor aspecte.
Faptul că există două păreri, două puncte de vedere asupra unei probleme creşte şansa soluţionării acesteia.

Psihoterapeut Dana Chiorescu

Doctor de suflete

În viaţa fiecăruia există momente în care ne simţim dezorientaţi, dezarmaţi în faţa problemelor, neînţeleşi. Dacă simţiţi că relaţia cu partenerul nu mai este aşa cum o doriţi, nu mai găsiţi culoarul de comunicare cu copilul, nimic nu vă mai mulţumeşte sau nu vă mai regăsiţi, adresaţi-vă psihologului nostru.
Permiteţi-i doctorului de suflete să vă însoţească pe drumul către găsirea unor soluţii care să readucă echilibrul.
Împărtăşiţi-ne problemele dumneavoastră şi veţi primi răspuns în paginile „Ghidului pentru Sănătate” al Ziarului de Vrancea.
Casuţa poştală a redacţiei sau adresele de e-mail ziaruldevrancea@yahoo.com sau danach31@yahoo.com sint deschise pentru toţi cei care simt că au nevoie de sfatul unui psiholog. Şi, ca la orice doctor, şi la doctorul de suflete confidenţialitatea este garantată.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Ulise Grosu, acum 4256 zile, 14 ore, 34 minute, 58 secunde
Va felici si eu pentru articol.
gimi, acum 4257 zile, 4 minute, 54 secunde
Dna psihoterapeut, FELICITARI! Raspunsul dvs ajuta pe multi care cresc copii in asemenea conditii.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.