Jurnalism cetatenesc

AFLĂM DE LA AVOCATUL POPORULUI

Ziarul de Vrancea
15 feb 2012 1687 vizualizări
Ce este şi ce misiune are instituţia Avocatul Poporului

    I. Filosofia instituţiei


    Pe Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi, îşi desfăşoară activitatea Biroul Teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului, avînd ca rază de competenţă judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea.
    Biroului Teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului şi-a început activitatea în luna martie 2006. De atunci, am prezentat activitatea instituţiei în numeroase rînduri, atît prin  apariţii la televiziunile locale, cît şi prin articole publicate în presă. Cu toate acestea, un număr însemnat de persoane ne-au solicitat şi ne solicită în continuare, atît în cadrul audienţelor, cît şi prin intermediul petiţiilor, consultaţii juridice sau reprezentare în justiţie. De aici rezultă că publicul larg nu cunoaşte încă, în suficientă măsură, ce este şi ce misiune are instituţia Avocatul Poporului. Drept urmare, ne propunem ca, în trei articole succesive, să răspundem sintetic, dar cît mai complet, la aceste întrebări.
    Este un adevăr de necontestat că fundamentul democraţiei liberale de tip occidental îl constituie drepturile omului. Preocuparea pentru o formulare clară şi cuprinzătoare a acestor drepturi s-a concretizat pentru prima oară, în spaţiul european, prin Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789, adoptată de Adunarea Naţională a Franţei Revoluţionare, la 26 august 1789. Drepturile omului au constituit, ulterior, obiectul a numeroase texte internaţionale şi constituţionale, pentru a se materializa recent, într-o formulare completă şi detaliată, în „Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”, anexă la Tratatul de la Lisabona. În România, Constituţia din 1991 cuprinde un întreg titlu consacrat drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Realitatea a demonstrat însă că nicicînd şi nicăieri drepturile omului nu se respectă întotdeauna şi în totalitate, motiv pentru care în statele democratice se acordă o atenţie deosebită garanţiilor acestor drepturi. Garanţia cea mai importantă, la îndemîna cetăţeanului, este considerată accesul efectiv la o judecată corectă, realizată de către o instanţă independentă şi imparţială, într-un termen rezonabil. Accesul liber la justiţie s-a dovedit însă insuficient deoarece, pe de o parte, justiţia nu este gratuită, iar pe de alta, procesele pot dura timp îndelungat, în condiţiile existenţei a cel puţin două grade de jurisdicţie. S-a conturat astfel necesitatea instituirii unei garanţii suplimentare în favoarea cetăţeanului, de natură necontencioasă, gratuită, prin care autorităţile publice, în special cele administrative, să poată fi determinate să înceteze singure încălcările de drepturi pe care le-au comis şi să repare efectele acestora. Suedia a fost prima ţară în care s-a cristalizat, în anul 1809, o instituţie menită să satisfacă această necesitate, instituţie care a primit denumirea de ombudsman. Menţionăm că în limba suedeză ombud înseamnă mandat, procură, împuternicire şi prin raportare, ombudsman desemnează instituţia învestită de Parlament să examineze plîngerile celor care pretind că le-au fost încălcate drepturile garantate de Constituţie. Ombudsmanul apare astfel ca un mandatar permanent al Parlamentului, însărcinat să supravegheze modul în care administraţia îşi îndeplineşte misiunea şi respectă drepturile administraţilor. Este important de subliniat că ombudsmanul realizează, în principal, o procedură de conciliere între cetăţean şi o autoritate a administraţiei publice. El nu are putere sancţionatorie, bazîndu-se pe puterea de convingere. Demersurile sale au scopul de a conduce la o soluţie amiabilă. Evident, această filosofie instituţională are la bază prezumţia de bună-credinţă a administraţiei publice. De principiu, administraţia beneficiază de regimul de putere publică numai pentru a realiza interesul general. Ea nu poate acţiona legitim decît pentru realizarea acestui interes. Neurmărind, deci, interese personale sau de grup, nimic nu o împiedică să-şi repare propriile greşeli. Dimpotrivă, în acest fel demonstrează că serveşte interesul public. Deci, eficacitatea acţiunii ombudsmanului este dată de capacitatea administraţiei de  a-şi repara singură greşelile.
Avînd ca sursă de inspiraţie ombudsmanul, Constituţia României a consacrat instituţia Avocatul Poporului. Crearea efectivă a acestei instituţii s-a produs în anul 1997, după adoptarea legii sale organice, mai precis, Legea nr.35/1997.
    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului este întotdeauna  în slujba cetăţeanului şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe   e-mail la adresa avpgalati@avp.ro; de asemenea, acordă zilnic audienţe, între orele 9 – 16, cu excepţia zilei de vineri, cînd programul este de la 9 la 12.


Expert, Liviu Coman- Kund


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
kykolas, acum 5295 zile, 9 ore, 49 minute, 40 secunde
CARE E ŞPAGA! CE CAZURI A REZOLVAT???+
saprosan, acum 5296 zile, 10 ore, 49 minute, 52 secunde
Sa spuna avocatul poporului cum doarme el in ghereta din zona faleza dunarii si atunci ma linistesc !!
relu, acum 5296 zile, 14 ore, 24 minute, 39 secunde
Prea grandios numele de "avocatul poporului" . N-am auzit sa fi facut si asta dreptate vreunui amarat sau vreo gaura-n cer. Vorbe,minciuni,laude si atat.Egalitate intre denumire,activitate citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.