Jurnalism cetatenesc

Pastele - Sărbătoarea sărbătorilor Hristos a înviat!

Valentin Muscă
22 apr 2006 992 vizualizări
Duminica învierii este cea mai mare sărbătoare a crestinătătii. Noaptea de Paste este momentul cînd cei vii se întîlnesc cu cei morti. Perioada pascala este una in care traditiile crestine se impletesc cu cele pagine. De Sfintele Paste, crestinii de pretudindeni vin la mormintele celor dragi. In ziua de azi, bucuria învierii este trăită de fiecare in functie de buget si nu de credinta în Iisus Hristos

Hristos a înviat! Acesta este salutul prin care Femeile Mironosite au anuntat Apostolii, acum 2000 de ani, in indepărtata Palestină, nasterea religiei iubirii - crestinismul. Cel putin teoretic, crestinismul este religia iubirii, intrucit Fiul lui Dumnezeu a luat trup omenesc, a suferit moartea, pe Cruce, ca să răscumpere umanitatea. în practică insă, iubirea a fost inlocuită cu cumetreala, iar bucuria învierii este trăită de fiecare familie in functie de buget si nu de credinta in Iisus Hristos, cel mort si inviat. Hristos a inviat si pentru cei bogati si pentru cei săraci si pentru cei care in aceste zile de Paste isi traiesc viata in saloanele slinoase ale spitalelor. Hristos a inviat si pentru detinutii din penitenciare si pentru bătrinii

de la azil, la care nimeni nu vine, de Paste, cu ouă rosii si cozonac. Hristos a inviat si pentru nefericitii copii din casele institutionalizate, care nu au cunoscut bucuria căminului părintesc si pentru care Pastele nu este un moment de exuberantă. Hristos a inviat si pentru sinistratii de la Odobesti si Vadu Rosca. Numai că, pentru oamenii din containere, care au avut fericirea să primească un nou născut de Paste, bucuria se trăieste altfel. între paturile supraetajate, cu cizmele pline de noroi, cu apă adusă de

la kilometri, cu găleata, departe de bucuria învierii, in care buticarii si snobii protipendadei au primit lumina in bisericile urbei, Hristosul sinistratilor nu are acelasi chip radios din icoanele pictorilor naturalisti. Hristos a inviat si pentru etern abandonatii locuitori de la Vintileasca, pentru care toate guvernele care s-au perindat nu au făcut nimic pentru a nu rămine vesnic rupti de restul lumii. în fiecare an comemorăm invierea Fiului lui Dumnezeu si ne facem urări cit mai pompoase, dar refuzăm să trecem, cu faptele

noastre, de frontiera salutului. Or, Pastele inseamnă trecere. Trecere de la o lume la alta, de la vorba la fapta, de la lumina la intuneric, de la omul de ieri la cel de azi, din Saptamina Patimilor la Duminica Invierii.


De la Pastele evreiesc la Pastele crestin


Pastele crestin se trage din Pastele evreiesc si este o evolutie fireasca, religia crestina nascindu-se in sinul iudaismului. Mai mult decit atit, primii crestini au fost evrei iar patimile, moartea si Invierea Domnului au coincis cu Pastele evreilor din anul 33. Pastele crestinilor poartă acelasi vesmint lingvistic, dar continutul nu mai este acelasi. Crestinismul s-a născut in interiorul religiei mozaice si primii crestini au fost, in mod firesc, evrei. Acestia au increstinat multe din traditiile evreiesti, pe care ochiul crestinului

zilelor noastre nu le mai sesizeaza. Au trecut multi ani si amintirea traditiilor iudaice a fost uitată, iar crestinismul a devenit o religie in adevăratul sens al cuvintului. Animozitătile din interiorul comunitătilor crestine au fost atit de puternice incit, dacă se intimpla ca Pastele evreiesc să cadă in aceeasi zi, crestinii il serbau cu o săptămină inainte sau după. După ce crestinismul devine o religie acceptată, la 313, la primul mare sinod al crestinătătii de la 325, Părintii Bisericii au adoptat sărbătorirea datei Pastelui calculată de astronomii din Alexandria Egiptului, care aveau obligatia să o comunice din timp tuturor Bisericilor. Acestia au hotărit ca Pastele să se serbeze in prima duminică cu lună plină, după echinoctiul de primăvară. Dacă Pastele evreilor cădea in aceeasi zi, se amina cu o săptămină. în functie de

echinoctiul de primăvară, Pastele se serbează intre 22 martie si 8 mai.


Simbolurile pascale


Luminarea - Este simbolul cel mai sensibil al crestinismului, aparut in momentul cind crestinii erau persecutati si se intilneau in secret prin catacombe. Mai tirziu, crestinii au inlocuit luminarea cu becul si Biserica a pierdut totmisterul. Crestinii secolelor trecute pregăteau luminarea de Paste din timp, din ceară curată. Cu această luminare se mergea la Biserică si se lua lumină la miezul noptii, din fata Sfintelor Usi, cu credinta că este lumină din lumina lui Hristos care a biruit moartea. Ouăle rosii - Acestea simbolizează singele curs din coasta Fiului lui Dumnezeu răstignit pe Cruce. Cea mai cunoscuta legenda

legata de singele Mintuitorului este Legenda Graalului, cupa cu singele lui Iisus Hristos care a inflăcărat mintile cavalerilor medievali. Oul simbolizeaza viata, misterul vietii, al renasterii. în satele vrincene s-a mentinut extraordinara traditie a ouălelor incondeiate, traditie care se transmite din generatie in generatie. Cozonacii, Pasca. Legat de moartea lui Hristos si punerea in mormint avem cozonacii. Forma acestora o aminteste pe cea trupului lui Iisus pus in mormint. Nu acelasi lucru il simbolizează Pasca. Aceasta se distantează de celelalte preparate prin puritatea elementelor folosite: numai din faina curată de griu ales. Celei care este pentru la biserică i se adaugă o cruce din aluat. După slujba învierii se gustă din pască. Prin pască se face trecerea de la post si bucatele de post la lumea colorată a

mincărurilor de "dulce". Prepararea acesteia implica anumite conditii. Mai putin astăzi dar incă prezente, aceste reguli nescrise impun persoanelor care pregătesc pasca o anumită decentă si puritate sufletească. Pasca se prepară de regulă in Simbăta Mare. Sigur, există si superstitii legate de timpul si maniera pregătirii, diferite de la o regiune la alta, cum ar fi: numărul tăvilor trebuie să fie cu sot; nu se primesc musafiri cind se coace pasca, etc. Mielul Pascal - Dacă ouăle simbolizează singele lui Hristos,

Mielul este simbolul lui Hristos, Mielul jertfit pentru păcatele umanitătii. La evrei, de Paste, se consuma de asemenea carne de miel. în functie de regiunile tării, de Paste aveau loc diferite manifestări populare. în unele locuri se făceau focuri mari in preajma bisericilor pentru a intimpina sufletele mortilor. în altele, la miezul noptii se trăgeau focuri de armă pentru a-i anunta pe crestini apropierea învierii.


\'Happy Easter" vs "Hristos a inviat"


Una din modele postdecembriste este aparitia in peisajul traditiilor pascale contemporane a iepurasului saxon. "Happy Easter" l-a inlocuit pe alocuri pe "Hristos a inviat" si iepurasul a trecut la spate mielul pascal. Daca englezii numesc Pastele, Easter, explicatia rezida in faptul ca zeita primăverii, la vechii saxoni, se numea Eastre. Misionarii crestini aflati pe pămintul saxonilor au sesizat legătura puternică pe care acestia o aveau cu zeitatea lor si au dat Pastelui numele de Easter. Saxonii s-au crestinat, au păstrat numele zeitătii, dar continutul sărbătorii a fost altul. Astazi mielul pascal a fost inlocuit cu iepurasul care aduce ouă si daruri copiilor de Paste, asa ca traditia occidentala are un viitor asigurat. Nu

trebuie uitat ca Pastele este sărbătoarea învierii din morti a Fiului lui Dumnezeu si nu sărbătoarea iepurasului. Cu ocazia acestei sfinte sărbători, "Ziarul de Vrancea" doreste cititorilor un Paste fericit si crestinescul "Hristos a inviat!".


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.