Jurnalism cetatenesc

3 Septembrie, Ziua Probațiunii din România

Ziarul de Vrancea
2 sep 2017 1018 vizualizări

Ziua Probațiunii din România a fost consfințită prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1959/C din data de 29 septembrie 2011, cu ocazia împlinirii, la începutul acelui septembrie, a ”10 ani de Probațiune în România”. Data de 3 septembrie 2001 a devenit astfel reperul în timp a înființării serviciilor de probațiune și intrării acestora în sfera instituțiilor din Sistemul Justiției din România, după ce între anii 1996 – 2001 în țară funcționau 11 servicii de probațiune experimentale, printre acestea numărându-se și Serviciul Experimental de Probațiune Focșani (mai 2000 – mai 2001) finanțat printr-un proiect olandez prin Fundația ”Oameni pentru oameni” din Focșani.

Conform art. 2 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, ”Prin activitatea sa, sistemul de probațiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiție. Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară în interesul comunității, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și al creșterii gradului de siguranță în comunitate. Promovarea sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărește reducerea costurilor sociale ale executării sancțiunilor și măsurilor penale prin diminuarea populației din unitățile penitenciare, valorificarea potențialului socio-economic al infractorilor și mentinerea siguranței comunității”.

Cu alte cuvinte, Probațiunea reprezintă o sancțiune penală, alternativă la pedeapsa cu închisoarea, aplicată în anumite condiții persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Probațiunea presupune menținerea în libertate a persoanelor sancționate/condamnate penal (minore și majore) și respectarea unor măsuri și obligații impuse de instanța de judecată. În timpul executării sancțiunilor penale, consilierii de probațiune supraveghează modul de respectare a condițiilor impuse și aplică proceduri specifice de lucru care au drept țintă factorii de risc și nevoile criminogene ale peroanelor sancționate cu scopul reintegrării acestora în comunitate.

Cum este organizat sistemul de probaţiune din România

Sistemul de Probațiune din România funcționează în cadrul Ministerului Justiției și este organizat pe două paliere: Structura centrală,Direcția Națională de Probațiune, instituție publică cu personalitate juridică, aflată sub coordonarea directă a ministrului justiției; 42 de servicii de probațiune locale, cu acoperire națională (41 de județe și Municipiul București), formate din consilieri de probațiune coordonați de șeful serviciului. Consilierii de probațiune pot fi licențiați în asistență socială, psihologie, pedagogie, socilogie sau drept și sunt numiți prin ordin al ministrului justiției. Structura centrală asigură managementul sistemului de probațiune la nivel național (managementul resurselor umane, planificarea și execuția bugetară, asigurarea echipamentelor specifice activității de probațiune, cooperarea internațională în domeniu și implementarea fondurilor din finanțare externă) prin coordonarea și dezvoltarea strategică a acestuia, implementarea sarcinilor metodologice și de verificare a activităților de probațiune.

Serviciile de probațiune supraveghează, prin consilierii de probațiune, persoane sancționate/condamnate penal de instanțele de judecată, majori și minori, iar atribuțiile serviciilor de probațiune se manifestă pe întreg parcursul procesului penal din faza de urmărire penală și judecată, până la faza post condamnatorie, respectiv executarea sancțiunii.

Sancțiunile penale implementate de serviciile de probațiune sunt: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea sub supraveghere, munca în folosul comunității, liberarea condiționată în cazul adulților și următoarele măsuri educative neprivative de libertate în cazul minorilor: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică. De asemenea, consilierii de probațiune întocmesc referate și rapoarte de evaluare pentru organele judiciare cu privire la persoanele care au săvârșit infracțiuni, sau din oficiu pe perioada supravegherii persoanelor sancționate penal. 550 de consilieri de probațiune au în supraveghere mai mult de 70.000 de persoane sancționate penal.

Din baza de date a Direcției Naționale de Probațiune reiese că în anul 2016, peste 31.000 de persoane au avut dispusă de instanța de judecată obligația  de a desfășura muncă neremunerată în folosul comunității. Însumând orele de muncă desfășurate rezultă o contribuție de 700 ani de muncă, zi de zi, 8 ore pe zi. Din aceeași bază de date rezultă că din totalul persoanelor supravegheate peste 30.000 sunt încadrate în muncă, ceea ce arată că aceste persoane contribuie la bugetul de stat cu taxe și impozite, valoarea acestora fiind de peste 200 milioane lei.

În situația în care persoanele supravegheate încalcă măsurile sau obligațiile impuse de instanța de judecată, acestea pot ajunge să execute pedeapsa în regim de detenție, fie ca urmare a acestei încălcări, fie ca urmare a săvârșirii altei infracțiuni în perioada termenului de supraveghere.

Tot în sfera atribuțiilor consilierului de probațiune intră participarea săptămânală a consilierului de probațiune desemnat la desfășurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiționată a persoanelor private de libertate, potrivit Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și nu în ultimul rând colaborarea permanentă cu partenerii comunitari pentru reinserția persoanelor care au săvârțit infracțiuni dar se află în stare de libertate și colaborarea cu mass-media, cea care face posibilă cunoașterea de către publicul larg a rezultatelor muncii consilierului de probațiune, rezultatele care se traduc, în primul rând, prin reabilitarea socială a infractorilor, diminuarea riscului comiterii altor infracțiuni și prin creșterea gradului de siguranță comunitară.

Concluzionând putem spune că, pe lângă faptul că Probațiunea prezintă un raport mai bun în ceea ce privește costurile și beneficiile decât sancțiunile privative de libertate, aceasta reprezintă o alternativă viabilă la închisoare cu scopul de a reduce suprapopularea din penitenciare în strănsă conformitate cu practicile europene.

 (Material semnat de Costel CONSTANDACHE, şeful Serviciului de Probaţiune Vrancea)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.