Jurnalism cetatenesc

25 octombrie – Ziua Armatei Române

Ziarul de Vrancea
25 oct 2017 377 vizualizări

Sărbătorirea

Zilei Armatei în lume s-a instituit, în mod diferenţiat, de la o ţară

la alta, după Primul Război Mondial cu scopul de a oferi societăţii

civile posibilitatea evocării faptelor de arme sau evenimentelor

hotărâtoare din viaţa fiecărei oştiri. De regulă, aceste zile au fost

stabilite în corelaţie cu momentele semnificative din istoria modernă şi

contemporană a fiecărei ţări în parte.

În general, armatele din Occident nu au stabilită o dată anume că

sărbătoare a armatei. Excepţie de la această regulă fac Franţa, care îşi

sărbătoreşte armata la 11 noiembrie (ziua armistiţiului dintre Aliaţi

şi Germania – 11 noiembrie 1918), Italia, a cărei zi a armatei este la 4

noiembrie (data semnării armistiţiului de la Villa Giuşti – 4 noiembrie

1918), şi România, care îşi sărbătoreşte Ziua Armatei la 25 octombrie.

Din 1830, anul înfiinţării armatei romane moderne, şi până în anul 1951

în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi

acestei instituţii. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după

Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Romană a participat anual

la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită Ziua

Eroilor după Primul Război Mondial, şi la cele dedicate Zilei Naţionale.

Ziua Forţelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2

octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua

de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor

neamului românesc, dată de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele

romanilor că zi în care tara îşi sărbătoreşte armată şi pe cei care au

fost în slujba ei.

După 23 august 1944, România a avut o contribuţie substanţială la

eforturile de război ale Naţiunilor Unite. Armata romană trebuia să

contribuie la efortul de război al aliaţilor cu peste 12 divizii de

infanterie, conform articolului 1 al Convenţiei de Armistiţiu (semnată

la 12/13 septembrie 1944), dar aceste forţe au crescut constant în

pofida dificultăţilor întâmpinate în cooperarea militară

româno-sovietică.

Ofensiva pentru eliberarea părţii de nord-vest a României, începută la 9

octombrie 1944, a fost inclusă în operaţiunea ofensivă „Debreţin”,

planificată şi condusă de Înaltul Comandament Sovietic, obiectivele

acesteia fiind atinse în dată de 25 octombrie 1944 când au fost

eliberate localităţile Cărei şi Satu Mare. Semnificaţia victoriei este

dată de eliberarea teritoriului naţional ocupat temporar în urma

Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Deşi victorioşi pe câmpul de luptă, ostaşii Armatei Romane aveau să

suporte consecinţele unui proces de transformare bazat pe realităţile

postbelice. Supravieţuitorii au fost mult timp ostracizaţi şi

marginalizaţi, în mod deosebit cei situaţi în afara graniţelor României,

pentru vina de a fi luptat pentru apărarea teritoriului naţional.

Astfel, la 25 octombrie, România sărbătoreşte Ziua Armatei ca simbol al

păstrării independenţei şi suveranităţii naţionale. Momentul este unul

de evocare a faptelor de arme ale înaintaşilor în locuri precum Posada,

Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăşti,

Mărăşeşti sau Oituz.

Sursa: timpul.md


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.