Timp Liber

Calendarul zilei: Istoria zilei de 1 aprilie

Ziarul de Vrancea
1 apr 2024 3726 vizualizări

   1 aprilie este a 91-a zi a calendarului gregorian. În anumite culturi este cunoscută ca Ziua păcălelilor.

   1919: România: Trecerea la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

 

Evenimente:

   1919: România: Trecerea la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou)

    527: Împăratul bizantin Iustin I își numește nepotul, Iustinian I drept co-împărat și succesor la tron.

    1582: Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian.

    1778: A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans).

    1784: Audiența lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, în cadrul căreia îi prezintă situația țărănimii din Transilvania.

    1824: Domnitorul Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită. Pavarea străzilor Bucureștiului va continua susținut pe toată durata domniei lui Grigore Ghica (1822-1828).

    1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești și Moldovei, a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

    1866: S-a înființat Societatea Literară Română, care, din 1/13 august 1867 s-a transformat în Societatea Academică Română, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Română.

    1873: Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic se scufundă în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic, provocînd moartea a 547 de persoane.

    1878: Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc a unor localități din România.

    1891: William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele (Wm. Wrigley Jr. Company).

    1904: România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

    1910: Se constituie, la București, "Comisia istorică a României", menită să asigure publicarea, în ediții critice, a cronicilor românești și a altor izvoare, inclusiv străine, referitoare la români.

    1918: Înființarea Royal Air Force în Marea Britanie.

    1919: România: Trecerea la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

    1921: Înființarea Operei Române din București.

    1924: Întemeierea Societății de Radiodifuziune Sud-Vest la Frankfurt și a Societății de Radiodifuziune de la München.

    1924: Sunt pronunțate sentințele în procesul participanților la Puciul din noiembrie (1923) de la München: cinci ani închisoare și amendă pentru Hitler și alți acuzați, achitarea generalului Ludendorff.

    1937: Portul arab Aden devine colonie britanică.

    1939: Sfârșitul războiului civil spaniol și începutul dictaturii lui Francisco Franco.

    1941: Are loc masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice ucid între 2000 și 4000 de români care au încercat să treacă granița din URSS în România.

    1945: Al Doilea Război Mondial: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.

    1947: Paul devine rege al Greciei, după moartea fratelui său mai mare, George al II-lea.

    1948: Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând prima criză a Războiului Rece.

    1960: NASA lansează primul satelit meteorologic.

    1976: Fondarea companiei Apple Computers, în Silicon Valley, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii '80 computerul personal Macintosh.

    1979: Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.

    1995: Intră în vigoare Pactul de cooperare în domeniul securității, semnat de Albania și Turcia în februarie 1995.

    1996: Prima Competiție Mondială de Speologie. România a fost invitată să participe.

    1997: Cometa Hale–Bopp, clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.

    1998: Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări

    1998: Are loc, la București, reuniunea bilaterală România - Consiliul Europei, în care se discută elaborarea codului etic pentru avocați.

    1998: Președintele Rusiei, Boris Elțîn, îi primește pe miniștrii energeticii din țările puternic dezvoltate. Aceștia s-au întâlnit pentru prima oară la Moscova, în cadrul "Grupului celor 8".

    1999: În Marea Britanie, se introduce un nivel de bază al impozitelor de 10 procente, față de cel de 20 de procente aplicat până la această dată. Rata de bază a impozitelor se aplică de la o bază minimă de impozitare de 1.500 lire sterline din veniturile impozabile.

    2000: Militarii ruși lansează o operațiune de recuperare a cadavrelor zecilor de soldați ai Moscovei care au căzut în timpul unui conflict provocat de ceceni.

    2000: Cercetătorii din România protestează în fața ambasadelor din București și solicită vize.

    2001: Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici (1997-2000) se predă forțelor poliției, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.

    2001: Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.

    2002: Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată.

    2002: Scriitorul american, Ray Bradbury, a primit cea de-a 2.193-a stea pe Walk of Fame din Hollywood.

    2002: Ministerul Culturii și Cultelor a instituit Premii Naționale Anuale pentru spectacole realizate de teatrele românești în ultimele 12 luni.

    2003: Orașul Constanța a devenit port liber.

    2003: Vizita de stat în România a regelui Juan Carlos al Spaniei și a reginei Sofia, la invitația președintelui Ion Iliescu (1-3 aprilie).

    2003: S-a constituit, la Sfântu Gheorghe, Mișcarea Civică Maghiară, organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul UDMR Covasna.

2009: Albania și Croația devin membre NATO.

2020: Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.[5]

Nașteri

    1220: Împăratul Go-Saga al Japoniei (d. 1272)

    1282: Împăratul Ludovic al IV-lea (d. 1347)

    1578: William Harvey, medic englez (d. 1657)

    1697: Abatele Prevost, scriitor francez (d. 1763)

    1753: Joseph de Maistre, scriitor și filosof francez (d. 1821)

    1776: Sophie Germain, matematiciană franceză (d. 1831)

    1815: Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german, în timpul împăratului Wilhelm I (d. 1898)

    1819: Theodor Codrescu, traducător și prozator român (d. 1894)

    1825: Augusta de Austria, prințesă de Bavaria (d. 1864)

    1845: Prințesa Eugenia Maximilianovna de Leuchtenberg (d. 1925)

    1851: Bernhard al III-lea, Duce de Saxa-Meiningen (d. 1928)

    1865: Ștefan Cicio Pop, politician român, ministru de Externe și președinte al Camerei Deputaților (d. 1934)

    1866: Ferruccio Busoni, pianist și compozitor italian (d. 1924)

    1869: Edmond Rostand, dramaturg francez (d. 1918)

    1873: Serghei Rahmaninov, compozitor și pianist rus (d. 1943)

    1875: Edgar Wallace, scriitor și jurnalist britanic (d. 1932)

    1881: Octavian Goga, poet, publicist și om politic român (d. 1938)

    1888: Mircea Florian, filosof român (d. 1960)

    1899: Gheorghe Cardaș, istoric literar român (d. 1984)

    1900: George Băiculescu, bibliograf și istoric literar român (d. 1972)

    1908: Abraham Maslow, psiholog american (d. 1970)

    1915: Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (d. 1993)

    1919: Joseph E. Murray, medic chirurg american, laureat al Premiului Nobel (d. 2012)

    1920: Toshirō Mifune, actor și regizor japonez (d. 1997)

    1922: William Manchester, scriitor și biograf american (d. 2004)

    1929: Milan Kundera, scriitor francez de origine cehă

    1933: Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (1997)

    1944: Cornel Patrichi, balerin, coregraf și actor român (d. 2016)

    1951: Daniel Varela Suanzes-Carpegna, politician spaniol

    1952: László Tőkés, politician român

    1953: Alberto Zaccheroni, fotbalist italian

    1954: Pernille Frahm, politiciană daneză

    1955: Mircea Dușa, politician român

    1955: Matthias Behr, scrimer german

    1958: Hiromi Kawakami, scriitoare japoneză

    1959: Helmuth Duckadam, fotbalist român

    1967: Dragoș Moștenescu, actor și scenarist român

    1972: Florin Cîțu, politician și economist român, prim-ministru al României (2020)

    1976: Clarence Seedorf, fotbalist olandez

    1978: Anamaria Marinca, actriță română

    1980: Randy Orton, wrestler american

    1985: Nicholas Medforth-Mills, nepotul Regelui Mihai I al României

   1987: Ding Junhui, jucător profesionist chinez de snooker

Decese

    1204: Eleanor de Aquitania, regină consort a Franței și regină consort a Angliei (n. 1122)

    1548: Sigismund I al Poloniei, regele Poloniei (n. 1467)

    1709: Henri Jules, Prinț de Condé (n. 1643)

    1857: Théodolinde de Beauharnais, contesă de Württemberg (n. 1643)

    1922: Carol I al Austriei (n. 1887)

    1926: Charles Angrand, pictor francez (n. 1854)

    1947: George al II-lea al Greciei (n. 1890)

    1953: Hans Otto Roth, politician democrat sas, deținut politic (n. 1890)

    1962: Camil Ressu, pictor român (n. 1880)

    1968: Lev Landau, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1908)

    1976: Max Ernst, sculptor german (n. 1891)

    1988: Augustin Z.N. Pop, folclorist, istoric literar român (n. 1910)

    1994: Robert Doisneau, fotograf francez (n. 1912)

    2002: Simo Häyhä, lunetist finlandez supranumit "Moartea albă" (n. 1905)

    2003: Mihai Mereuță, actor român de teatru și film (n. 1924)

    2008: Sabin Bălașa, pictor, regizor și scriitor român (n. 1932)

    2015: Nicolae Rainea, arbitru de fotbal român (n. 1933)

    2017: Evgheni Evtușenko, poet rus (n. 1932)

   2022: Petre Ivănescu, handbalist și antrenor român (n. 1936)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.