Aspecte privind incluziunea socială a tinerilor aflaţi în afara sistemelor de educaţie, formare şi ocupare profesională
Studiul a pornit de la realitatea că accesul tinerilor la educaţie şi ocupare reprezintă o componentă esenţială a tranziţiei lor spre statusul de adult şi, implicit, a integrării lor sociale. Între obiectivele prioritare ale politicilor europene se află şi crearea mai multor oportunităţi pentru tineret în domeniile educaţiei şi ocupării forţei de muncă, ceea ce sugerează un accent crescut asupra acestor componente în politicile publice, inclusiv din România.
A crescut numărul oportunităţilor de acces la educaţie şi pe piaţa muncii
Totuşi, cercetarea socială a evidenţiat faptul că, deşi de la adoptarea Strategiei Lisabona a crescut numărul oportunităţilor de acces la educaţie şi pe piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor a continuat să fie mult mai mare decât în rândul adulţilor, iar odată cu avansarea actualei crize economice globale, chiar să crească îngrijorător. Concluziile cercetărilor sociale au evidenţiat faptul că perioadele de tranziţie a tinerilor de la educaţie la ocuparea unui loc de muncă au devenit în mod semnificativ mai lungi şi mai complexe ca înainte, iar diferitele obstacole şi riscuri cu care tinerii se confruntă pe parcursul acestei tranziţii nu acţionează singular şi nici uni-direcţional, ci în cadrul unor constelaţii care contextualizează tranziţia tinerilor, uneori la nivel individual, dar cel mai adesea la nivel de grup. Astfel, este necesară înţelegerea interacţiunii dintre factorii individuali şi cei structurali în acţiunea socială pentru a putea propune mecanisme de optimizare din perspectiva integrării sociale. Cel mai adesea, în documentele de politici, dificultăţile de acces pe piaţa muncii sunt legate de inadecvarea şi/sau insuficienţa competenţelor dobândite de tineri în sistemul de educaţie în raport cu cerinţele pieţei muncii.
Problematica şomajului în rândul tinerilor reprezintă o preocupare la nivel naţional
În România, preocuparea pentru tinerii aflaţi în afara sistemelor de educaţie, ocupare sau formare (NEETs) este relativ recentă şi a venit ca răspuns la politicile europene în sprijinul acestei categorii, puternic afectată de criza economică din ultimii ani. Deşi încă din 2010 se discută, la nivelul UE, despre problematica gravă pe care o constituie şomajul ridicat în rândul tinerilor, despre garanţiile pentru tineret, România nu a acţionat decât în ultimul moment, la presiunea UE, problematica şomajului în rândul tinerilor apărând, cu întârziere, ca preocupare în dezbaterile publice de la nivel naţional. Studiul şi-a propus să realizeze atât o estimare a dimensiunii categoriei de tineri care nu sunt cuprinşi în educatie, ocupare sau formare (NEETs), cât şi să identifice caracteristicile socio-economice ale tinerilor dezavantajaţi din punct de vedere al accesului la educaţie, formare şi ocupare, precum şi principalele probleme întâmpinate de tinerii dezavantajaţi în tranziţia de la şcoală la muncă. Metodologia de cercetare a îmbinat analiza documentară asupra politicilor/măsurilor de susţinere a accesului tinerilor la educaţie, formare profesională şi pe piaţa muncii, analiza secundară a datelor statistice şi a datelor cantitative disponibile, precum şi cercetare calitativă de teren, realizată în toate regiunile ţării, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Cercetarea de teren a utilizat interviul semi-structurat cu tineri NEET şi cu actori cheie de diferite nivele, din sfera serviciilor sociale, educaţiei, ocupării profesionale şi tineretului.
Studiul pate fi descarcat de pe site-ul Institutului de Stinte ale Educatiei aici: http://www.ise.ro/aspecte-privind-incluziunea-sociala-a-tinerilor-aflati-in-afara-sistemelor-de-educatie-formare-si-ocupare-profesionala-neet.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
De același autor
