Jurnalism cetatenesc

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei - noaptea strigoilor şi a farmecelor de dragoste

Ziarul de Vrancea
29 nov 2016 1250 vizualizări
Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit pe 30 noiembrie u potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfantul Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup

Noaptea de Sfantul Andrei este într-un fel echivalentul romanesc al nopţii de Halloween şi este însoţită de multe tradiţii şi superstiţii. Spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apără de rele cu vrăji şi usturoi. Cele mai multe tradiţii si superstitii legate de Sfantul Andrei au legătură cu revolta, cu maritişul, dar şi cu protecţia împotriva spiritelor rele care bantuie printre cei vii. Ziua se serbează prin nelucru în casă. Nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. 

De Sfântul Andrei se spune că ies strigoii

În această noapte spiritele morţilor ies din morminte şi se iau la bătaie la hotare, răspântii de drumuri şi prin alte locuri necurate. Duelurile lor durează până la cântatul cocoşilor, când spaţiul se purifică şi strigoii se întorc la locul lor. Unii strigoii pot ataca oamenii, sugând sângele celor care nu au grijă să ungă cu usturoi cercevelele ferestrelor, uşa şi hornul. Pentru a fi protejaţi, oamenii se ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate şi pe la încheieturi.

Noaptea vrăjilor şi a farmecelor

Noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. În seară Sfântului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine şi o creşte mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot în seară de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câteva lumânări de la Paşti aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc şi rad în toată voia bună, până când apar zorii zilei. Fetele îşi împart între ele usturoiul, pe care îl duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinţi preotul. Acest usturoi se pune pe policioară la icoane, fiind bun de făcut de dragoste.

Aflarea ursitului în noaptea Sfântului Andrei

Unele tinere mai încearcă să îşi vadă viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu cate o lumanare în fiecare mană, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tanăra îşi vede viitorul soţ sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor.

Toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine

Tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începand de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mancăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. 

Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos, iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul  sutelor de ani. (C.D.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.