Astăzi este… Ziua Internaţională a Mării Negre
Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani din cauza rezidurilor transportate de râurile care se varsă în mare, pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de peşte din Marea Neagră, deja afectate de consecinţele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt ameninţate de supra-exploatare. În consecinţă, există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase şi a unor peisaje, şi, în cele din urmă, a biodiversităţii şi productivităţii ecosistemului Mării Negre. Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 461.000 kmp şi o adâncime maximă de 2.211 m, care scaldă ţărmul României pe o lungime de 245 km. Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curge o mulţime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Cizil-Irmak. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidele, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum şi alţi peşti răpitori (specii de rechini, care ating 15-20 kg). Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, care leagă regiunile riverane cu Marea Mediterană, şi prin aceasta cu oceanul. Principalele porturi la Marea Neagră sunt: Constanţa, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul.