Jurnalism cetatenesc

Bullying-ul nu e doar o „joacă de copii”

Dana Lepădatu
23 oct 2016 1125 vizualizări
Nici un copil nu se naşte „rău”, el ajunge astfel în urma experienţelor avute.

Bullying-ul este un comportament agresiv, repetitiv, ce presupune violenţă fizică, violenţă verbală, intimidare, şantaj emoţional şi abuz psihologic şi care provoacă efecte pe termen lung atât de partea victimei, cât şi de partea agresorului.

 

Cum se manifestă?

 

Sub formă de ameninţări, răspândire de zvonuri răutăcioase, marginalizare, vătămare corporală, furtul sau distrugerea obiectelor victimei. Însă bullying-ul creează agresori şi victime, care vor rămâne adesea blocaţi într-un pattern nociv. Bullying-ul se manifestă diferit în cazul băieţilor este adesea mai vizibil, fiind vorba despre ameninţări şi acte violente fizice. În cazul fetelor, ele se tachinează, batjocoresc, calcă în picioare stima de sine a celor mai slabe; „grasă”, „ochelaristă”, „bâlbâită”. La noi în ţară de abia a început conştientizarea acestui fenomen de scară largă ce aruncă o umbră negativă asupra copilăriei şi adolescenţei tinerelor generaţii.

 

Care sunt semnele manifestate de copilul abuzat?

 

Copiii nu prea vorbesc despre lucrurile negative care se întâmplă la şcoală din ruşine sau din teamă. Efectele bullying-ului asupra victimei determină copilul să evite mediul şcolar (va cere tot mai des să rămână acasă sub diferite pretexte), să nu mai iasă în pauze la joacă, să devină anxios, să aibă atacuri de panică şi chiar să intre in depresie.

 

Cum recunoaştem depresia la copil?

 

Senzaţie de deprimare, tristeţe, plâns sau iritabilitate;

Interes sau plăcere scăzută pentru activităţi, ceea ce poate duce la izolarea prietenilor sau retragerea din activităţile extra-şcolare;

Schimbarea apetitului ce poate duce la fluctuaţii de greutate;

Schimbări majore în ceea ce priveşte somnul (lipsa somnului sau somn excesiv);

Agitaţie fizică sau lipsa totală a activităţii fizice;

Oboseală excesivă sau nivel scăzut de energie;

Sentimentul de vinovăţie şi senzaţia „nu sunt bun de nimic”;

Lipsa de concentrare şi dificultate de învăţare la şcoala (performanţa şcolară scade simţitor). 

 

Copii provin adesea din familii cu probleme: sunt ei înşişi martori sau victime ale agresivităţii la ei acasă. Victima ajunge agresor şi comportamentul învăţat în familie este folosit în societate.

 

Care sunt efectele reale ale bullying-ului?

 

Dacă li se ignoră comportamentele şi nu sunt opriţi şi ajutaţi, bătăuşii rămân prinşi în acest pattern comportamental: practic, învaţă că este mai bine şi mai uşor să fii agresor, decât să fii cel slab.

 

Ce putem face?

 

Adulţii nu trebuie să stea deoparte atât timp cât pot face ceva. Ca părinţi, este necesar să luăm imediat contact cu profesorii şi cu ceilalţi părinţi implicaţi. Copiii nu ştiu să îşi gestioneze propriile emoţii şi în funcţie de vârstă nu ştiu nici să le recunoască de cele mai multe ori. Aici intervine rolul părintelui. Se poate începe prin „Văd că eşti trist. Ce te-a făcut să te simţi aşa? Vrei să vorbim despre asta. Hai să găsim împreună o soluţie.” 

Rolul părinţilor este să îl înveţe pe copil să îşi exprime aceste emoţii  (tristeţe, furie). Lipsa totală a unei intervenţii va face copilul să se simtă abandonat, neputincios şi să îşi piardă speranţa de rezolvare a situaţiei, chiar şi speranţa de viaţă. 

Carmen Dobre, psiholog

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.