Jurnalism cetatenesc

Ariile protejate din judeţul Vrancea, resurse naturale de patrimoniu şi ecoturistice (IV)

Alexandra TĂTARU
31 aug 2016 2064 vizualizări
Fiecare colţ de natură merită respectul omului u s-au stabilit, prin lege, 25 de arii protejate de interes naţional în Vrancea u ecoturismul poate fi o formă alternativă de turism care poate aduce beneficii u potenţialul natural al judeţului trebuie promovat mai intens

Călătoria prin ariile protejate din Vrancea a ajuns la final. Astăzi, vă prezentăm ultimele patru rezervaţii, urmand ca toţi cei interesaţi, fie în calitate de turişti, cetăţeni sau voluntari pentru mediu, să considere că educaţia pentru mediu este foarte importantă şi că orice distrugere a mediului natural poate să afecteze în primul rand omul. Vrancea are un imens potenţial natural, dar din păcate prea puţin promovat. Puţini turişti aleg să-şi petreacă timpul pe la noi şi, chiar dacă presiunea turistică poate provoca mult rău naturii, există multe strategii prin care se pot obţine beneficii din turism, chiar şi din turismul de nişă.
În ediţiile trecute v-am prezentat detalii despre rezervaţiile Algheanu, Focul Viu de la Andreiaşu, Lunca Siretului, Pădurea Merişor, Cascada Mişina, Căldările Zăbalei, Măgura Odobeşti, Pârâul Bozu, Lunca Siretului Inferior, Stramtura Coza, Reghiu Scruntaru, Poiana Muntioru, Muntele Goru, Lepşa Zboina, Pădurea Dălhăuţi, Parcul natural Putna, Rezervaţia Tişiţa, Rapa Roşie şi Pădurea Verdele. Ne-au mai rămas de descris patru situri de o frumuseţe deosebită, dar fiecare colţişor din natură, chiar şi neprotejat de lege, merită respectul nostru.

Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafaţă de cca. 1 ha şi o adancime maximă de 7,5 m

Lacul Negru este o rezervaţie naturală de tip mixt situată pe versantul sud- estic al Dealului Negru. Ocupă  sectorul superior al bazinului hidrografic al Pr.Lacului Negru. Se remarcă aici o mare diversitate a peisajului, în care elementul central îl constituie lacul propriu-zis şi zona de turbărie activă, care-i acoperă jumătate din luciul de apă. Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafaţă de cca. 1 ha şi o adancime maximă de 7,5 m. Habitatele specifice turbăriilor montane alpine conferă unicitate acestui sit şi adăpostesc elemente de floră şi faună, deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes comunitar: roua cerului, plămana, bumbăcăriţa, tritonul de munte, salamandra. Rezervaţia se suprapune sitului Natura 2000 cu acelaşi nume şi reprezintă parte a reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea. Se poate ajunge urmărind Dj - 205 D, Focşani – Nistoreşti – Herăstrău, ce se continuă cu drumul forestier din lungul Văii Nărujei, pana în zona "Izvoarelor Narujei". Din vecinătatea cabanelor forestiere se desprinde traseul turistic marcat (cruce roşie) care conduce la Lacul Negru.

Groapa cu Pini este o rezervaţie naturală care conservă elemente de paleontologie şi de peisaj, fiind cantonată într-o concavitate a versantului stang al pr. Coza, formată probabil în urma alunecării uscate a stratelor de roci. Spectaculoasă este apariţia la zi a structurilor geologice de mare frumuseţe peisagistică, prin jocul de culori galben – cenuşii – roşcate, prezentand numeroase şi variate urme de faună fosilă care, pană în prezent, nu se cunoaşte să fi fost cercetată. Accesul în rezervaţia Groapa cu Pini este posibil pe traseul turistic marcat cu "banda roşie" din com.Tulnici, sat Coza, prin punctul la "Stramtura", urmand apoi poteca nemarcată.

Cascada Putnei este o arie protejată de tip mixt, ce cuprinde zona în care raul Putna traversează structurile geologice variate si intens tectonizate de la limita bordurii montane

Cascada Putnei este probabil cea mai cunoscută arie protejată, atat de vranceni, cat şi cei din afara judeţului. Este o arie protejată de tip mixt, ce cuprinde zona în care raul Putna traversează structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La ieşirea din spaţiul montan, raul Putna traversează un sector de gresii compacte, în care a sculptat un defileu, o cascadă pe care a părăsit-o în urma mişcărilor tectonice şi o albie actuală caracterizată de o succesiune de trepte şi marmite ce se desfăşoară pe 76 metri lungime şi pe o diferenţă de nivel de 14 metri. În zona cascadei au avut loc intense procese tectonice, dintre care cel mai recent a fost probabil cutremurul din 1802 în urma căruia este posibil ca raul să-şi fi schimbat cursul pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascadă. Vechea cascadă, împreună cu cea actuală şi cascada Cainelui formează un ansamblu complex unic în Romania. Calea directă de acces este pe DN 2D (Focşani – Tg. Secuiesc).

Situl de Interes Comunitar Soveja are o suprafaţă de 4567 ha şi ocupă bazinul superior al văii Suşiţa, cu principalii săi afluenţi. În partea superioară a sitului există importante suprafeţe cu păduri virgine, fiind cel mai reprezentativ nucleu cu astfel de ecosisteme din Munţii Vrancei. Totodată, situl este şi un important refugiu pentru carnivorele mari (urs, lup, râs), partea superioară a sitului fiind o importantă zonă de bârloage şi de creştere a puilor pentru aceste specii.
Descrieri detaliate cu privire la aceste situri se mai pot urmări şi pe paginile www.anpm.ro şi www.acdb.ro sau în literatura de specialitate. (Alexandra TĂTARU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.