Jurnalism cetatenesc

Istoria Jandarmeriei Rurale în judeţul Putna (II)

Ziarul de Vrancea
31 aug 2016 320 vizualizări
În urma reorganizării din 1918, corpul de jandarmi facea parte integrantă din armată u la 23 ianuarie 1949, jandarmeria era desfiinţată abuziv de către regimul comunist care o vedea ca o „rămăşiţă a statului exploatator burghez”.

Jandarmul devine şef de garnizoană, are dreptul să pronunţe şi să încaseze amenzi în cazul de contravenire la legea poliţiei rurale, la poliţia drumurilor şi la regulamentele comunale. Având în vedere importanţa pe care jandarmeria a dobândit-o în stat şi simţindu-se unele lacune în privinţa comandamentului subîmpărţirilor şi efectivului, prin Decretul Regal nr. 3395/1918 instituţia se reorganizează. În urma acestui decret s-au creat unităţi de instrucţie, cu un efectiv mare, pentru a constitui trupe permanente, care să fie în orice moment la dispoziţia autorităţilor „în vederea corentelor sociale”. Corpul de jandarmi facea parte integrantă din armată, format din 3 brigăzi a câte 3 regimente , fiecare regiment având 4 – 7 companii . Acestea la rândul lor, se împărţeau în plutoane, secţii şi posturi. Pe lângă fiecare regiment funcţiona câte un batalion de instrucţie cu scopul de a instrui recruţii. Legea fundamentală din perioada interbelică care va defini jandarmeria ca un corp militar organizat pentru a veghea în comunele rurale la siguranţa de stat, menţinerea ordinii publice şi executarea legilor şi regulamentelor este cea din 1929. Structurile teritoriale erau : posturile (la nivelul comunelor), secţiile (organizate la nivelul plaselor ), legiunile (la nivelul judeţelor), inspectoratele regionale şi inspectoratul general. Legiunea Putna facea parte din Inspectoratul IV jandarmi rural Iaşi.
Conform unui tabel cuprinzând secţiile şi posturile rămase definitive, la nivelul judeţului Putna existau 6 secţii : Sascut, Mirceşti, Vărsătura, Crucea de jos, Vizantea şi Năruja. Secţia de jandarmi Sascut cuprindea posturile Orbeni, Valea Seacă, Sascut, Coţofăneşti, Cornăţelu; Secţia de jandarmi Păuneşti cuprindea posturile Păuneşti, Rugineşti, Adjudu Vechi, Pufeşti; Secţia de jandarmi Mirceşti cuprindea posturile Mirceşti, Vulturul, Suraia, Făurei, Ciuşlea; Secţia de jandarmi Crucea de Sus cuprindea posturile Crucea de Sus, Străoane de Sus, Moviliţa, Ţifeşti şi Secţia de jandarmi Năruja cuprindea posturile Năruja, Tulnici, Nereju şi Păuleşti.

Jandarmeria veghea la siguranţa statului

Legea din 1929 a fost modificată cu alta din anul 1939 care înfiinţa ca intermediar între secţie şi legiune, sectorul de jandarmi, iar la nivelul ţinutului, regimentul. O dată cu apariţia ţinuturilor s-a dorit ca cei care conduceau aceste unităţi administrative să aibă la dispoziţie o autoritate mai mare. La nivelul judeţelor comandanţii legiunilor de jandarmi deveneau şefi ai poliţiilor de reşedinţă. Desfiinţarea ţinuturilor, în septembrie 1940, a dus la abrogarea legii din 1939 şi revenirea la legea din 1929. Jandarmeria în continuare era abilitată a veghea la probleme de siguranţă a statului în comunele rurale, la menţinerea ordinii şi aplicarea legilor şi regulamentelor. Ea acţiona împotriva tulburărilor şi a manifestărilor care puneau în pericol siguranţa statului, curente politice extremiste, propaganda subversivă, activitatea grupărilor religioase anarhice, acţiunile de spionaj şi sabotaj, mişcarea populaţiei, mişcarea muncitorească, presa, s.a. Caracterul militar al jandarmeriei a fost accentuat de condiţiile de război, la 1943 Jandarmeria fiind subordonată Ministerului Apărării Naţionale şi pusă la dispoziţia Ministerului Afacerilor Interne. La nivelul judeţelor continuau să funcţioneze legiunile, mai multe comune formau un post, iar mai multe secţii formau un sector. Legea 494 din 27 iunie 1946 elimina secţia ca formă de organizare a jandarmeriei, iar la nivel de plasă rămânea doar sectorul. La 23 ianuarie 1949, jandarmeria era desfiinţată abuziv de către regimul comunist care vedea în aceasta o „rămăşiţă a statului exploatator burghez”. ((Inspectoratul de Jandarmi Vrancea )




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.