Jurnalism cetatenesc

Istoria Jandarmeriei Rurale în judeţul Putna

Ziarul de Vrancea
30 aug 2016 538 vizualizări
In ţinutul Putnei se găseau în anul 1851 un total 83 de jandarmi u Jandarmeria Rurală avea misiunea de a veghea, în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi executarea legilor u pentru ca o comună să poată întreţine un corp de jandarmi avea nevoie de un venit anula de 4.000 de lei special destinat acestui scop

Primul corp de jandarmi este înfiinţat în timpul domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, printr-o anaforă a Divanului Obştesc, legea fiind emisă pe 3 aprilie 1850. Aceasta constituie cea dintai legiferare a ţărilor române, unde se vorbeşte de jandarmi, deoarece corpul slujitoresc existent la acea data se transforma într-un corp de jandarmi. Acest corp avea „atribuţiuni de poliţie generală a statului”şi era în legătură cu tribunalele poliţieneşti.
În ţinutul Putnei se găseau în anul 1851 un total 83 de jandarmi din care 23 de jandarmi în târgul Focşanilor, 13 jandarmi în ocolul Bilieşti, 4 în ocolul Vrancea, 18 în ocolul Răcăciuni, 17 în ocolul Zăbrăuţi şi 8 în ocolul Gîrlele. Dintre aceştia, 39 erau pedeştri, 44 erau călări, fiind conduşi de un oberofiţer. Conform documentelor timpului, jandarmii putneni prestau o serie de servicii la privighetorii ocoalelor, la graniţa dinspre Valahia, „în caraul spre arestaţilor”, „la comisia vagabonzilor”, mergeau la „Eşi cu ştafete”, unii dintre ei erau „comandarisiţi la învăţătura barabanei”, „lastarostele de corporaţii”, la „magazia rusienească de caraulă” si la „comisia catagrafiei”. Jandarmii sunt amintiţi, mai apoi, în decretul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza din 6 septembrie 1861 în care se specifică că „până la definitiva organizare a corpului jandarmilor şi pentru a fi deosebiţi ofiţerii Poliţiei de cei ai oştirii, se vor numi ofiţeri civili ai poliţiei”.

Jandarmeria Rurală veghea la siguranţa publică

În timpul Principatelor Unite se înfiinţează poliţia rurală, prin care legea din 25 decembrie 1868. Legea înfiinţa guarziii câmpeneşti care aveau ca atribuţii doar paza holdelor, livezilor şi sadirilor şi care erau controlaţi de primarii satelor. În anul 1887, cu prilejul discutării unei legi comunale, se anunţa înfiinţarea jandarmeriei rurale se instituia corpul jandarmeriei rurale, „ menit a veghea, în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi executarea legilor” şi la paza cailor de comunicaţie. Noua instituţie avea în componenţă, ca eşalon superior Inspectoratul General al Jandarmerie Rurale, cu reşedinţa la Bucureşti, comandată de un general şi cuprindea 4 circumscripţii cu sediile în Bucureşti, Craiova, Galaţi şi Iaşi.
La rândul lor, acestea erau constituite în companii cuprinzând întregul număr de jandarmi al unui judeţ, plutoane formate din trupele mai multor secţiuni şi posturile de jandarmi cu secţiile destinate reşedinţelor de judeţ, de plasa sau comună. Ofiţerii se recrutau din armata activă şi de rezervă, iar trupa din angajaţi voluntari, numiţi de primar şi de consiliul comunal, cu aprobarea subprefectului. Înfiinţarea jandarmeriei rurale urma să se facă treptat, în raport cu mijloacele bugetare anuale ale comunelor respective.

4.000 de lei contribuţia anuală pentru întreţinerea jandarmilor

Comitetul permanent al judeţului Putna cerea ca înfiinţarea jandarmeriei rurale să se facă cu începere de la 1 aprilie 1894/1895. Conform art. 14 din Lege urma ca în judeţul Putna să fie înfiinţate 7 staţiuni care să cuprindă 35 de jandarmi, dintre care 31 călări şi 4 pedestri. Cerându-se o situaţie din partea comunelor rurale pentru a vedea care dintre acestea puteau întreţine sau nu jandarmi, s-a constatat că doar comunele Jorăşti, Nămoloasa, Urecheşti Cornăţel, Bereşti, Tg. Adjud, Clipiceşti, Făurei, Pădureni, Diocheţi, Domneşti, Batineşti nu aveau 300 de contribuabili şi că alte comune, precum Ireşti, Păuleşti nu aveau 4.000 lei venit anual câţi ar trebui pentru întreţinerea jandarmilor. Totuşi, Prefectura judeţului raporta că şi aceste comune puteau întreţine jandarmi. Relativ la subordonarea instituţiei nou create, art 2 din Lege preciza: „pentru tot ce priveşte siguranţa publică şi menţinerea ordinii, jandarmeria depinde de Ministerul de Interne; pentru executarea atribuţiilor ca agenţi şi ofiţeri de poliţie judiciară ei stau sub ordinele Ministerului de Justiţie; pentru tot ceea ce priveşte disciplina, comandamentul şi justiţia militară, corpul jandarmeriei stă sub ordinele Ministerului de Război”. Atribuţiile jandarmeriei se grupau în cadrul serviciului ordinar şi a celui extraordinar. Serviciul ordinar se executa zilnic sau periodic, iar cel extraordinar numai în virtutea unor ordine sau cereri adresate jandarmeriei. Legea din 1893 a suferit modificări în 1896, 1899, 1901 şi 1903, însă acestea nu au fost de substanţă, schimbările urmărind mai mult sporirea efectivelor jandarmeriei. După răscoala din 1907 jandarmeria căpăta un caracter pur militar, schimbându-se sistemul de recrutare cu jandarmi în termen, pentru o treime din numărul total al jandarmilor, iar încadrarea unităţilor făcându-se cu ofiţeri activi, ca urmare a accentuării dependenţei de Ministerul de război. Legea din 1908 organizează câte un post de jandarmi în fiecare comună, lărgindu-se atribuţiile şi raporturile jandarmilor faţă de autorităţi şi particulari. Jandarmeria devine parte integrantă din armata activă. (Inspectoratul de Jandarmi Vrancea )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
veber laurentiu, acum 633 zile, 9 ore, 20 minute, 16 secunde
Frumos articol, felicitari. Dar cazurile ,din ziua de azi,semnalate si de dvs. - spargeri ale imobilelor de la CASTELUL DE APA- ar trebui sa conduca la o activitate comuna imediata a pol. locala / citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.