Jurnalism cetatenesc

Prima reprezentantă a folclorului autentic autohton a Vrancei, Anişoara Grosu s-a stins din viaţă

Ziarul de Vrancea
25 aug 2016 1839 vizualizări
La data de trei iunie 2016 a trecut la cele veşnice cantăreaţa de muzică populară, Anişoara Grosu (Aneta Moţei), prima reprezentantă a folclorului autentic autohton a Vrancei şi a fostei regiuni Galaţi.

Acesta a fost atrasă de mică de cantecul popular; povestesc sătenii cum se urca în agudul din curtea casei şi interpreta cantece ale interpreţilor consacraţi: Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu:
Au plecat olteni de acasă,
Dodă, dodă,
Piatra, piatră de e piatră,
Ia uitaţi-vă feciorii,
O zis mama că mi-o dat, etc.
Acest lucru îl făcea împotriva voinţei mamei, ce nu era de acord, zicand că numai “ţiganii” cantă. De altfel, mama rămăsese văduvă cu opt copii la varstă tanără. În realizarea dorinţei ei era încurajată de sătenii pe care îi încanta cu vocea şi talentul ei, dar şi învăţătoarea ei, Aneta Nicoară care îi era şi naşă de botez. Acesta o chema la toate activităţile cultural-artistice din cadul satului Armeni, al comunei Slobozia Ciorăşti, susţinand spectacole şi în satele învecinate: Oreanu, Gologanu, Goleşti, Dumbrăveni, etc. Crescand, îşi îmbunătăţeşte repertoriul şi îl şi măreşte. Nu putea trece neobservată de alte aşezăminte şi astfel este în ansamblul de cantece şi dansuri al Casei de Cultură Focşani, condusă de regretatul Ion Fatim, unde îşi aduce aportul şi renumitul şi regretatul Alexandu Macedon. Aici a avut colegi de seamă instrumentişti valoroşi, precum: Ion Feraru – violonist, Fănică Drăgoi, dirijor pe Mişu Creţu; ca solişti i-a avut colegi pe: Vasile Ţigănuş, Maria Neguţoiu, Elena Gheorghe, etc. La acea vreme, interpreţii din ţară şi din Focşani erau obligaţi să aibă ansambluri artistice. Fiind un om de valoare, Anişoara Grosu a fost angajată a Fabricii de Confecţii Focşani, cu un program zilnic de patru ore, în alte patru ore avea şi repetiţii sau spectacole. În aceeaşi perioadă activa şi pe langă Teatrul Maior G. Pastia – participand la repetiţii şi spectacole susţinute de ansamblul de la teatru. Astfel, a participat la toate spectacolele susţinute de acest ansamblu folcloric în localităţile judeţului Galaţi, totodată participand şi la numeroase concursuri şi festivaluri din regiunea Galaţi şi din ţară. Aşa se făcea că, în anul 1969, participand la festivalul interpreţilor de la Tecuci, a caştigat trofeul acestuia “Mierla de Aur”. În acelaşi an a participat la Festivalul interpreţilor “Maria Tănase” de la Craiova, unde a fost apreciată de juriul festivalului pentru autenticitatea repertoriului şi a stilului de interpretare, cantand şi melodii în primă audienţă, precum: “Bădiţă-al meu e vrancean”, “Eu la munte am drăguţ”, “Frunză verde ghiocel”. Acestă apreciere a dus la cooptarea ei în spectacole susţinute în perioada respectivă a festivalului în judeţele Dolj şi Gorj, alături de interpreţi precum: Maria Cornescu, Ghe. Roşoga, Ana Munteanu, etc. A fost fotografiată şi pusă pe coperta revistei pentru Uniunea Sovietică. De asemenea, împreună cu un grup de fete din Vrancea au fost puse pe o carte poştală care a avut mare succes pe piaţă. În anul 1970 s-a reînfiinţat la Focşani orchestra “Doina Vrancei” pe langă Consiliul Judeţean al sindicatelor din Vrancea. În 1971 a participat la un concurs pentru ocuparea unui post de solist profesionist – astfel a fost angajata orchestrei pe perioadă nedeterminată. Aici a lucrat pană în anul 1975, avandu-i colegi pe interpreţii: Nicolae Moţei, Maria Costioaia, Drăguţa Raicu, Ion Nichier, Mariana Munteanu, Marcel Ionaşcu. În 1975 a fost solistă  a ansamblului “Doruleţul” din Buzău, desfăşurand activitatea pană în 1989, perioadă în care s-a pensionat şi a renunţat la viaţa artistică. În perioada în care a fost angajată la cele două orchestre profesioniste a realizat numeroase turnee în ţară. La vremea aceea, orchestra era obligată să prezinte două premieri pe an şi un număr de 26 de spectacole pe lună. În anul 1970 s-a căsătorit cu interpretul Nicolae Moţei; nu a dat ... dar a fost de acord să înfieze două fiice ale soţului şi încă una rămasă fără părinţi. A fost o mamă bună, gospodină, dar şi creatoare de costume populare; ea îşi ţesea toate costumele. De la cele trei fete are şase nepoţei: cinci fete şi un băiat. În spectacole s-a bucurat de aprecierea spectatorilor, de multe ori primind pe scenă zeci de buchete de flori, iar la Săpanţa din judeţul Maramureş, cunoscutul realizator al Cimitrului Vesel s-a urcat pe scenă şi i-a dăruit o icoană scluptată de el, arătandu-şi recunoştinţa faţă de interpretă. A fost înmormantată în satul natal Armeni, comuna Slobozia Ciorăşti, unde s-a construit o biserică şi un cimitir.

Întamplări hazlii din viaţa interpretei (povestite de soţul acesteia)

1.    La Hunedoara, subsemnatul Nicolae Moţei am intrat în finalul spectacolului, apoi am întarziat, avand şi alte îndatoriri în cadrul orchestrei. O fată frumoasă, cu un păr lung pană la genunchi mi-a adus pe scenă un buchet de flori şi ciocolată. Toată lumea era la autocar cand eu am apărut ieşind din sala de spectacol de mană cu acea frumuseţe şi cu mama ei (ea fiind tanăra cantăreaţă); la despărţire ne-am sărutat prieteneşte, eu urcandu-mă în autocar, am dăruit soţiei mele florile şi ciocolata, aceasta reacţionand brutal, aruncandu-mi-le în maşină.
2.    La Vişeul de Sus, judeţul Maramureş; era înainte de începerea spectacolului şi o tanără fată a trecut pe la artiştii din cabină şi se îndrepta spre mine, ce eram după cortină. Fata respectivă îmi aducea o scrisoare de la o altă fată. Eu stăteam de vorbă cu acesta, cand apare la marginea scenei soţia mea, Anişara Grosu şi îmi strigă nervoasă: “Ce faci mă acolo?”; eu răspund că am pierdut un şurub de la staţia de amplificare şi îl caut.
3.    La o nuntă, un participant vine la mine şi îmi oferă o sumă de bani pentru a-i permite să danseze cu soţia mea în sală. Eu am fost de acord şi am luat banii. Respecivul a mers la soţia mea, dar acesta a refuzat, spunand că mă ia pe mine la dans, deoarece ea nu coboară de pe scenă pentru aşa ceva. Bineînţele că i-am returnat banii...


Nicolae Moţei, soţul interpretei Anişoara Grosu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.