Jurnalism cetatenesc

Calendarul zilei:

Ziarul de Vrancea
9 aug 2016 635 vizualizări
Istoria zilei de 10 august

654: Papa Eugen I va fi ales papă al Romei, cu toate că predecesorul lui, Papa Martin I încă trăia.
843: În Tratatul de la Verdun, după moartea lui Ludovic cel Pios, Imperiul Franc va fi împărţit între fiii acestuia, Lothar, Ludovic şi Carol.
955: Bătălia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puţin Saxonia) îi înfrânge definitiv pe unguri, care de la această dată nu mai intreprind nici un atac în Germania.
1500: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită. În colturile lucrării sunt portretele votive ale lui Ştefan şi al Mariei Voichiţa.
1519: Cele cinci corăbii aflate sub comanda lui Fernando Magellan pornesc din Sevilla, în prima călătorie în jurul lumii.
1675: A fost înfiinţat "Observatorul Regal din Greenwich". În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului, construită de Wren, s–a păstrat până în prezent, şi este înconjurată de un parc în centrul Londrei.
1792: Revoluţia franceză: Poporul cucereşte Palatul Tuileries. La prânz, castelul este luat cu asalt. Adunarea naţională decide că regele este suspendat din funcţiile sale şi că francezii vor alege o nouă Convenţie Naţională a cărei misiune este să fondeze o naţiune nouă – „a doua revoluţie".
1793: Palatul regal Muzeul Luvru în Paris va fi inaugurat ca muzeu.
1875: Este pusă piatra fundamentală a castelului Peleş din Sinaia (10/22 august). Castelul Peleş  este reşedinţa de vară a regilor României şi a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman. Este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea.
1897: Chimistul german Felix Hoffmann a izolat pentru prima dată Aspirina.
1913: Are loc Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfârşitul războiului şi înfrângerea Bulgariei. Grecia şi Serbia îşi impart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul.
1920: S–a semnat, la Sèvres, Tratatul de pace dintre Antanta şi Imperiul otoman. Se recunoşteau inclusiv noile graniţe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare.
1951: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: A44,5° C în judeţul Brăila la Ion Sion.
1953: I.V. Kapitonov, secretar al organizaţiei de partid din Moscova  al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îi raportează prim-secretarului  Nikita Hruşciovdespre o metodă foarte avansată a Trustului de construcţii nr.28, care a ridicat în Parcul Izmailovo, pe bandă rulantă, opt clădiri de cinci etaje, cu 2200 m2fiecare. El îi scrie lui Hruşciov că la fiecare 13 zile altă asemenea clădire va fi dată în folosinţă. Era noul stil din arhitectura sovietică, care va produce aşa-numitele "hruşciovki", ce rezolvau precar lipsa locuinţelor.
2003: Cosmonautul rus Juri Iwanowitsch Malentschenko aflat pe Staţia Spaţială Internaţională, în spaţiu, se căsătoreşte cu Ekaterina Dmitrieva aflată în Texas.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.