Jurnalism cetatenesc

Cu cat avem tehnologie mai avansată, cu atat suntem mai neiscusiţi!

Ziarul de Vrancea
22 mai 2016 1103 vizualizări
Evoluţia tehnologică fără precedent, de care am avut parte în ultimele două decenii, nu ne-a ajutat să devenim mai iscusiţi, ci dimpotrivă, observă psihologii u specialiştii afirmă că oamenii au început să îşi piardă abilităţile cognitive şi dexterităţile

FCunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, psihologul Alexandru Pleşea este de părere că tehnologia din ce în ce mai avansată nu a adus rasei umane numai părţi pozitive (accesul la informaţie, comunicarea virtuală la distanţă etc.), dar şi multe dezavantaje care vor afecta două sau chiar trei generaţii de acum încolo. “Tehnologia actuală, iar un exemplu cat se poate de relevant este tehnologia touchscreen, imită gesturile tactile ale bebeluşilor, iar oamenii vor căpăta în timp, dacă nu au făcut-o deja, automatisme specifice nou-născuţilor, fapt care nu le oferă oportunităţi de evoluţie intelectuală, ci de involuţie. Din întamplare am văzut o persoană în metrou care, fără să îşi dea seama, pipăia o revistă şi aştepta să se întample operaţiuni specifice tabletelor. Cand a ieşit din transă, a tresărit şi şi-a dat seama că e doar o revistă, însă ce am remarcat a fost automatismul deja format, iar acest automatism îl putem observa cel mai mult la generaţiile tinere”, declară psihologul Pleşea într-un comunicat de presă.
 
Nu mai ştim cat face 5x12

Atunci cand tehnologia a apărut în vieţile noastre, argumentul care ne-a captivat – la propriu – a fost caştigul transparenţei şi a rapidităţii cu ajutorul cărora vom putea vedea şi avea orice, oriunde şi oricand. “Totul a fost o iluzie foarte bine uneltită de către cei care au introdus tehnologia avansată pe piaţă, iar apogeul iluziei a fost atins atunci cand telefoanele mobile au devenit principalul obiect folosit de mana omului. În acest moment, mintea a început să stea. Acesta fiind momentul critic cand tehnologia a pus stăpanire totală pe vieţile noastre, iar studiile au arătat că ne-am pierdut foarte mult din ceea ce numim ascuţimea şi auto-reglarea minţii, oamenii devenind din ce în ce mai lenţi în gandire, operaţiile mentale - care odinioară păreau simple (spre exemplu, 5x12) - nu mai sunt la îndemana oricui, iar iluzia prieteniei sau a reputaţiei online ne-a împins pană la cel mai înalt grad de depresie pe care l-a cunoscut omenirea”, consideră psihologul Alexandru Pleşea.
 
Oamenii nu mai zambesc nici măcar telefoanelor

În ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor emoţionale, la început, tehnologia reuşea să le aducă zambete şi fericire oamenilor, în mare parte cauzate de curiozitatea noului în viaţa noastră. Cu cat tehnologia a devenit parte activă şi de neseparată din vieţile noastre, cu atat relaţia cu tehnologia a devenit latentă, iar oamenii au ajuns pană în stadiul în care nici măcar nu mai zambesc telefonului mobil, atunci cand primesc imagini sau texte amuzante. Toate stările noastre – fericire, iubire, tristeţe, furie etc. – au fost convertite în stări virtuale, iar oamenii au adoptat în viaţa reală acea atitudine pe care o putem numi “poker face” (nu mai schitează niciun gest). “Contactul vizual şi emoţional între oameni a scăzut foarte mult, iar mulţi dintre noi am intrat în transă, viaţa noastră reală fiind pe pilot-automat: mancăm, mergem la job, lucrăm, dormim, fără să mai conştientizăm acţiunile noastre. Am uitat cum e să mai trăim în viaţa reală, toate nevoile noastre de interacţiune interumană, de oferit sau de primit iubire, încercăm să ni le satisfacem în lumea virtuală”, declară psihologul.
 
Cum să ne reechilibrăm viaţa

Psihologul Alexandru Pleşea susţine că un viciu sau un comportament obsesiv-compulsiv nu poate fi vindecat prin interzicere totală, ci prin construirea unui program în care acel viciu să ne ocupe, pe zi ce trece, din ce în ce mai puţin timp. “E util pentru noi să învăţăm să ne reechilibrăm viaţa, deoarece la ora actuală talerul balanţei din vieţile multor oameni este înclinat aproape total în dreptul vieţii virtuale. De asemenea, putem să ne recăpătăm dexteritatea, abilităţile cognitive (ascuţimea şi iscusinţa minţii), concentrarea eficientă şi chiar memoria, prin realizarea unui program zilnic alocat exerciţiilor fizice, dar mai ales mentale, ca de exemplu: exerciţii echilibrare emisfere (logica şi creativitatea la un loc), exerciţii de atenţie, exerciţii de vizualizare şi intuiţie, exerciţii de respiraţie şi oxigenare a creierului, exerciţii de meditaţie, toate acestea antrenate şi aducand rezultate rapide şi extraordinare printr-o dietă şi somn corespunzător”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.
 
Casetă

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Romania şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în Romania, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au cand îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.