Jurnalism cetatenesc

Astăzi este Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Ce tradiţii şi obiceiuri păstrează vrancenii

Ziarul de Vrancea
22 apr 2016 1751 vizualizări
Pe 23 aprilie, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sf. Gheorghe, purtătorul de biruinţă u în Vrancea, oamenii mai păstrează o serie de obiceiuri printre care tocmitul oilor sau semănatul usturoiului u în satele Vrancei Arhaice, oamenii împodobesc gospodăriile cu simboluri vegetale ce marchează renaşterea naturii

 

Astăzi, creştinii îlprăznuiesc pe măritul, minunatul, vestitul mare mucenic Gheorghe, care a trăit în vremea împăratului Diocleţian (sec. IV ). Sfântul Gheorghe se trage din Capadochia, din neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor care purtau numele de tribuni. De tânăr, a rămas fără tatăl său care a murit mărturisind credinţa creştină. Împreună cu mama sa s-a mutat în Palestina. A urmat cariera militară ajungând comandant în armata împăratului Diocleţian. În anul 303, când împăratul a început persecuţiile împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe a mărturisit chiar înaintea lui Diocleţian credinţa sa în Cristos. În calendarul popular, Sf. Gheorghe este considerat zeul vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor, fiind identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac. Sf. Gheorghe este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru. Se spune că atunci când se aud primele broaşte cântând, Sf. Gheorghe ia cheile de la Sf. Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă. Sf. Gheorghe este considerat Cap mare de primăvară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor şi închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sf. Dumitru primeşte cheia de la Sf. Gheorghe pentru a închide timpul frumos slobozind din adâncuri anotimpul rece. De Sf. Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză şi caş.

Ce pun creştinii la porţile caselor pentru a-i apăra de boli şi necazuri

În satele Vrancei Arhaice, cuibărită între munţi înalţi, oamenii păstrează cu sfinţenie obiceiuri vechi de sute şi sute de ani. Ca semn al sărbătorii, în ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun crenguţe verzi la porţile caselor, la intrarea în casă, la ferestre şi la staulul animalelor. Crenguţele sunt sfinţite la biserică, la icoana făcătoare de minuni, să-i apere pe creştini de toate relele şi necazurile. Acest obicei are dublă semnificaţie: pe de o parte se spune că verdele crenguţelor şi al ierbii simbolizează venirea primăverii, pe de altă parte, se spune că aceste crenguţe cu muguri au puteri nebănuite ocrotind păşunile şi fâneţele împotriva duhurilor rele. Nea Vasile Diaconu din Nistoreşti trăieşte cu familia şi cele peste 200 de oi, vite şi câini ciobăneşti „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, departe de lume, într-un peisaj de vis. Viaţa aici nu-i uşoară dar, spune nea Vasile, n-ar schimba-o pe toate bogăţiile lumii. Cu inima curată, cu trupul curăţat de postul lung al Paştelui, aşează crenguţele aduse de la biserică  la oi, la miei, la vaci şi,la viţei. „Aşa am văzut la părinţii mei, aşa făcea şi bunicul. Acum, punem noi ramuri înverzite şi sfinţite în biserică, să ne apere animale de boală, de vrăjitoare, să nu ia mana laptelui. Pe noi, să ne apere de boli şi pagubă în gospodărie”, spune bărbatul închinându-se până la pământ, cu faţa către Mănăstirea Valea Neagră, ascunsă  vederii de arborii pădurii, dar a cărei putere dătătoare de viaţă o simt toţi  credincioşii. Fiul său îi urmăreşte fiecare mişcare. Cu emoţie, ia crenguţele din mâna tatălui şi le anină la grajdul vitelor.

Ziua în care se tocmesc ciobanii şi se seamănă usturoiul      

De Sfantul Gheorghe se tocmesc ciobanii


Fetele tinere seamănă usturoiul

 De Sf. Gheorghe se aleg ciobanii care vor lua în primire oile până la sărbătoarea de Sf. Dumitru. Aşa face şi nea Vasile Diaconu. Primul care îi trece pragul casei este Toader Ciută, gospodar şi el, care vine cu 50 de oi în stână. Tocmeala nu-i uşoară şi nici de scurtă durată. „Vii cu 50 de oi? Îţi dau 600 lei pe lună şi un kg de caş pentru fiecare oaie din stână”, propune ciobanul. „Mai dă ceva”, spune Toader, care nu pare mulţumit.
„700 lei. Nici un leu în plus şi toţi banii îi primeşti la toamnă. Batem palma?”, întreabă nea Vasile. „700 sute, cum zici dumneata, dar îmi dai şi un concediu.., să merg acasă, la familie,” mai cere Toder Ciută. După învoială, cei doi închină şi un pahar de ţuică, cum se obişnuieşte la creştini.Tot în această zi, fetele de măritat cărora nu le-a venit încă ursitul, seamănă usturoiul pe care-l vor mânca la anul pe vremea aceasta, cu credinţa că vor fi înzestrate cu toate calităţile de care are nevoie o tanără soţie. Din bătrâni se spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, putând fi văzute de oameni. Cei care le caută nu trebuie să sufle niciun cuvânt, ca nu cumva duhul comorii să-i amuţească. Nimeni nu are voie să doarmă în această zi, altfel va fi somnoros tot anul. Din moşi-strămoşi se spune că dacă în dimineaţa de Sf. Gheorghe e multă rouă, anul va fi îmbelşugat. (Janine VADISLAV)




































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.