Jurnalism cetatenesc

Calendarul zilei:

Ziarul de Vrancea
12 apr 2016 544 vizualizări
Istoria zilei de 13 aprilie

Legea presei din 1962 recunoştea dreptul de proprietate asupra creaţiilor intelectuale
În România, prima lege care a reglementat dreptul de autor de opere literare şi artistice a fost Legea presei din 13 aprilie 1862, lege care a fost adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi recunoştea creatorilor dreptul de a se bucura ca de o proprietate în tot timpul vieţii lor, de dreptul de a reproduce, de a vinde şi de a ceda operele lor. Era prevăzut, de asemenea, că reproducerea sau imitarea unei opere fără consimţământul autorului se sancţionează printr-o dublă sancţiune: confiscarea exemplarului astfel obţinut cât şi plata unei amenzi echivalentă cu preţul a 1.000 de exemplare din ediţia originală. Dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire se făcea pe o perioadă determinată şi anume 10 ani de la moartea autorului. Sub rezerva reciprocităţii, legea recunoştea acest drept străinilor, cu precizarea că ei nu puteau beneficia în România de drepturi care le erau recunoscute în ţara lor de origine. Printre reglementările acestei legi se numărau: dreptul autorilor de a reproduce şi vinde opera în tot timpul vieţii lor; dreptul moştenitorilor autorului de a se bucura de dreptul lor 10 ani după moartea autorilor (după care opera cădea în domeniul public şi oricine era liber să o reproducă).

Alte evenimente care au marcat ziua de 13 aprilie

1808: S-a născut Antonio Meucci, inventator italian (d. 1889). Antonio Meucci a avut de-a lungul timpului, şi în special în Italia, numeroşi susţinători care au argumentat constant că Antonio Meucci este cu adevărat inventatorul telefonului, sau, mai exact, inventatorul transmiterii electrice a vocii umane la distanţă.
1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române.
1886: S-a născut  Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă român (d. 1940). Tonitza este interpret al "tristeţelor luxuriant colorate" şi al unor sincere simţăminte de revoltă mocnită şi îndelung resemnată.
1889: A început să funcţioneze prima agenţie de presă din România, „Agenţia Română".
1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător şi om politic român, decedat în 2013. Sergiu Nicolaescu  este de departe cel mai prolific şi mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus 27 coproducţii şi peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China şi Rusia, dar şi din România).
1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.
1945: Proclamarea oficială a administraţiei româneşti în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.
1948: Marea Adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minţii, MKULTRA.  MKULTRA a implicat utilizarea a mai multe metodologii de manipulare a diferitelor stări mentale ale oamenilor şi de modificare a funcţiilor cerebrale, inclusiv administrarea mascată de medicamente (în special LSD) şi alte substanţe chimice, hipnoza, privarea senzorială, izolare, abuz verbal şi sexual, precum şi diferite forme de tortură. Unul dintre voluntarii proiectului a fost şi Ken Kesey, autorul cărţii „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Programul a fost oprit în 1973. Există o controversă în ceea ce priveşte folosirea involuntară a cetăţenilor americani şi canadieni ca subiecţi în diferite teste ale proiectului de control al minţii.
1970: Echipajul navei spaţiale Apollo 13 a anunţat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen.  În ciuda dificultăţilor cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină şi rezerva scăzută de apă potabilă, echipajul a ajuns în siguranţă înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eşec reuşit”. O transmisiune radio a lui Lovell, Houston, we've had a problem (Houston, am avut o problemă), a rămas în cultura populară, citată greşit ca Houston, we have a problem (Houston, avem o problemă).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.